Evaluarea sustenabilității datoriei publice stă la baza guvernanței economice europene, conform unei analize MEDIAFAX realizate de prof. univ. Cristian Socol.

„În locul evaluării deficitului bugetar structural, sustenabilitatea datoriei a devenit criteriul principal pentru aprobarea planurilor de consolidare fiscală pe termen mediu (4-7 ani) pentru statele UE care au prezentat Planuri Naționale Bugetare Structurale. Mai ușor de cuantificat, monitorizat și comunicat, analiza sustenabilității datoriei este un instrument mai eficient pentru evaluarea sănătății financiare publice decât indicatorii deficitului structural.”

Această analiză a sustenabilității datoriei publice reflectă direct riscurile de finanțare pe termen mediu și lung, precum și reacția piețelor. Este mult mai realistă și adaptabilă, considerând mai mulți factori macroeconomici specifici fiecărei țări. În comparație cu deficitul structural, care se bazează pe estimări variabile, analiza sustenabilității folosește date mai clare și transparente, integrând riscurile potențiale pentru o evaluare completă a situației financiare. Este similar cu abordarea unui medic care efectuează o evaluare generală a sănătății pacientului (inclusiv riscuri viitoare potențiale) și propune un plan de tratament specific, în loc să aplice același tratament tuturor pacienților pe baza unui diagnostic standardizat.

Această analiză urmărește mai multe obiective: compararea nivelului datoriei guvernamentale în PIB la nivelul țărilor UE, analizarea indicatorilor de sustenabilitate pe termen scurt, mediu și lung conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat, pentru țările europene; și propunerea de soluții pentru creșterea sustenabilității datoriei publice din România.

1. Compararea ponderii datoriei guvernamentale în PIB la nivelul Uniunii Europene

Ultimele date oficiale (22 aprilie 2025) arată ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale în PIB în 2024 în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). Ponderi mai mici se observă în Danemarca (31,1%), Luxemburg (26,3%), Bulgaria (24,1%) și Estonia (23,6%).

România are o pondere a datoriei guvernamentale brute în PIB de 54,8%, a 12-a cea mai mică din UE27, sub media UE27 de 81%, respectând condițiile de convergență nominală din Tratatul de la Maastricht.

Comparând ponderile datoriei în PIB din 2024 față de 2019, se observă impactul pandemiei (mai ales în Spania, Franța, Grecia și România) și al războiului din Ucraina (în special în Finlanda, România și Estonia). Țările care au acordat stimuli masivi economiei în pandemie au văzut o creștere mai mică a datoriei în PIB, spre deosebire de alte state, incluzând România.

Dinamica cheltuielilor cu dobânzile în PIB din 2024 comparativ cu 2021 confirmă aceste observații. Dintre primele 5 țări cu cele mai mari creșteri ale acestei ponderi, patru se află în vecinătatea războiului din Ucraina, printre care România.

În majoritatea statelor UE, redresarea economică post-pandemie și inflația ridicată au redus ponderea datoriei în PIB, în timp ce deficitele bugetare mari au crescut-o. Pe termen mediu, un impact negativ mai accentuat asupra sustenabilității datoriei este anticipat din cauza incertitudinii globale și a măsurilor protecționiste. Consolidările fiscale preconizate de Planurile Naționale Bugetare Structurale ar trebui să contribuie la creșterea sustenabilității.

2. Evaluarea sustenabilității datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung în România și în țările UE27

Comisia Europeană evaluează sustenabilitatea datoriei prin indicatorii de avertizare timpurie S0 (scurt), S1 (mediu) și S2 (lung).

Indicatorul S0 evaluează probabilitatea de apariție a unor tensiuni financiare în 12 luni. Acesta are trei componente: macroeconomică, bugetară și financiar-competitivă. S0 depășește pragul de 0,43, semnifică un risc crescut.

În 2024, mai multe țări,inclusiv România, au depășit pragul de sustenabilitate în ceea ce privește componentele financiare și de competitivitate. Alte țări, printre care Italia, Franța și Spania, se află în zona de risc crescut în ceea ce privește sustenabilitatea bugetară.

Un alt indicator relevant este necesarului brut de finanțare pentru țări.

În 2024, România a avut un necesar brut de finanțare de 13,3% din PIB, semnificativ sub pragul de sustenabilitatespecificat ce este de 16% din PIB. Pe termen mediu, România trebuie să reducă necesarului brut de finanțare sub 9% din PIB pentru a menține o traiectorie sustenabilă. Alte țări au necesare de finanțare brute semnificativ mai ridicate.

În cazul României, depășirea țintei de deficit bugetar, incertitudinea politică și perspectiva reducerii ratingului au condus la deteriorarea indicatorului S0 privind stresul fiscal-bugetar-financiar pe termen scurt.

Pe termen mediu, indicatorul S1 evaluează ajustarea permanentă a soldului primar structural necesară pentru a readuce datoria guvernamentală sub 60% din PIB în 10 ani. Valori peste 2,5% din PIB indică riscuri fiscale semnificative.

În 2024, un număr considerabil de țări din UE au înregistrat risc ridicat (inclusiv România).

Un S1 ridicat necesită măsuri de consolidare fiscală pentru a stabiliza datoria guvernamentală.

Pe termen lung, indicatorul S2 evaluează ajustarea bugetară permanentă necesară pentru stabilitatea intertemporală, considerând cheltuielile legate de îmbătrânirea populației. Pragul de risc ridicat este de 6% din PIB.

Analiza indică un număr de state cu risc ridicat sau mediu pe termen lung, inclusiv România.

Factori de risc suplimentar pentru sustenabilitatea datoriei României includ ponderea datoriei în valută, ponderea ridicată a datoriei deținute de nerezidenți și poziția investițională internațională netă, dar și aspecte favorabile precum presiunea scăzută generată de datoria pe termen scurt, diversificarea bazei de investitori și bufferul din Trezorerie.

Pentru îmbunătățirea sustenabilității datoriei României, sunt necesare: consolidarea fiscală (reducerea deficitului bugetar la ținta de 7% din PIB), stimularea creșterii economice, și un management eficient al administrării datoriei, printre altele.

Este crucial pentru România să reducă deficitul bugetar în limitele stabilite prin Planul Național Bugetar.

Note:

Analiza anterioară a evaluat sustenabilitatea fiscală a României prin prisma deficitului bugetar. S-a evidențiat creșterea deficitului şi s-au propus soluții de consolidare fiscală.

Președintele Consiliului Fiscal a criticat analiza, argumentând că anumite reguli de sustenabilitate nu sunt respectate in mod corespunzator în România

Criticul susține că o mare parte a investițiilor vine din fonduri europene.

Datele oficiale infirmă această teză, arătând o creștere a investițiilor din fonduri naționale.

Este important să se distingă între investiții din fonduri europene și cele din fonduri naționale pentru o evaluare corectă a sustenabilității.

Analiza anterioară a fost criticată pentru lipsa unor soluții la problema investițiilor cu efecte de multiplicare.

Ajustarea se realizează prin acțiuni care cresc indicatorii pozitivi si scad indicatorii negativi, similara cu abordarea unei probleme de calcul al rapoartelor.

Raportul Consiliului Fiscal din 2024 confirmă deteriorarea sustenabilității fiscale din cauza creșterii deficitului bugetar fără o creștere corespunzătoare a investițiilor din fonduri naționale.

Regulile de sustenabilitate fiscală sunt recunoscute în documentele oficiale ale organizațiilor internaționale și studiile științifice, dar aplicarea lor trebuie corelată cu prioritatea investițiilor bine alese.

Recomandările UE includ protejarea investițiilor publice financiate național, susținând soluțiile de consolidare fiscală inteligente.

Sostenabilitatea fiscală trebuie abordată constant, nu doar în anumite perioade.

Sunt necesare analize ale Consiliului Fiscal care să identifice și prioritizeze investițiile publice.

Nu trebuie să se renunțe la regulile validate consensual în știința economică.

România trebuie să reducă rapid deficitul bugetar, afirmă prof. univ. dr. Cristian Socol.

Sursa foto: ASE