Persoanele în vârstă de peste 80 de ani, cunoscute ca „SuperAgers”, prezintă un nivel de neuroplasticitate și regenerare cerebrală semnificativ mai mare față de adulții sănătoși din punct de vedere cognitiv și decât persoanele cu Alzheimer, arată un studiu recent publicat în revista Nature.

Rezultate remarcabile ale studiului

Studiul relevă că „SuperAgers” au de două ori mai mulți neuroni tineri decât adulții sănătoși și de 2,5 ori mai mulți decât pacienții cu Alzheimer.

Analizele au ilustrat că acești indivizi au un mediu cerebral care susține neurogeneza, adică nașterea și supraviețuirea de noi neuroni, într-un mod mai robust decât se crezuse anterior.

Caracteristici ale „SuperAgers”

Persoanele din această grupă au o memorie episodică remarcabilă și mențin niveluri de IQ comparabile cu cele ale adulților cu vârste mai mici, între 30 și 40 de ani.

Și-au păstrat trăsături pozitive precum activitatea fizică, sociabilitatea și implicarea în comunitate, fiind frecvent prezentate în activități voluntare sau în cadrul muncii până la vârsta de 80 de ani.

Stil de viață și factorii genetici

Deși unii „SuperAgers” pot beneficia de factori genetici favorabili, un specialist afirmă că sănătatea creierului poate fi menținută și prin stil de viață sănătos.

Practici precum dieta echilibrată, exercițiile fizice regulate, reducerea stresului și un somn de calitate pot contribui la menținerea sănătății cerebrale și reducerea riscului de declin cognitiv.

Aprecieri despre structura cerebrală

Analizele pe țesut cerebral au indicat că cortexul cingular, responsabil pentru atenție și implicare cognitivă, este mai gros la „SuperAgers” decât la persoanele cu vârste între 50 și 60 de ani.

De asemenea, hippocampul acestor indivizi conține de trei ori mai puține ghemuri tau, semn caracteristic în boala Alzheimer.

Neuroni și conservarea structurii cerebrale

Un studiu a identificat neuroni „frumoși, uriași și foarte sănătoși” în cortexul entorinal, prima zonă afectată de boala Alzheimer, la persoanele din grupul „SuperAge”.

Neuronii entorinali găsiți sunt mai mari decât cei din creierele persoanelor cu vârsta până în 30 de ani, sugerând o arhitectură cerebrală mai robustă.

Cercetare asupra neurogenezei

Studiul utilizează metoda de secvențiere unicelulară multiomică pentru a măsura nașterea de noi neuroni în cele cinci categorii de creiere examinează.

A fost descoperit că pentru menținerea memoriei, celulele susceptibile de a susține procesul sunt astrocitele și neuronii din CIRCUITul CA1, esențiali pentru consolidarea experiențelor.

Implicarea celulelor cerebrale în menținerea funcției

Astrocitele, mult mai numeroase decât neuronii, joacă un rol vital în reglarea fluxului sanguin și în formarea sinapselor – conexiunile dintre neuroni. Acestea contribuie semnificativ la funcțiile de învățare și memorie.

Neuronii din CIRCUITul CA1 sustin creșterea și recuperarea funcției memoriei, fiind unul dintre primele afectate de tau în Alzheimer.

Concluzii și perspective

Cercetările oferă o explicație mecanistă privind modul în care neuronii „SuperAgers” evită declinul, fiind implicați factori precum componenta structurală și ecosistemul cerebral îmbunătățit.

Analizele preliminare sugerează că un mediu cerebral sănătos și o structură robustă pot contracara procesele de îmbătrânire cerebrală și pot menține funcții cognitive în ciuda factorilor de risc.

Alte observații asupra structurii cerebrale

Creierele „SuperAgers” prezintă cortexul cingular mai gros și un hipocamp mai sănătos, cu mai puține ghemuri tau.

Neuronii de tip entorinal sunt de dimensiuni mai mari, indicând o arhitectură structurală mai puternică și posibil o rezistență crescută în fața bolii Alzheimer.

Impactul stilului de viață și cercetări viitoare

Deși factorii genetici pot juca un rol, schimbările comportamentale și stilul de viață sănătos pot avea un impact major asupra sănătății cerebrale.

Studiul aruncă lumină asupra mecanismelor biologice, sugerând noi direcții pentru intervenții în prevenirea și tratarea îmbătrânirii cognitive.