Deficitul bugetar a scăzut la 11 luni din 2025 comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Deși prevederile inițiale ale bugetului indicau o reducere mai amplă, realitatea arată o scădere cu 0,7% din PIB, demonstrând că și în perioada sărbătorilor pot avea loc schimbări surprinzătoare. Ceea ce este esențial de evidențiat este modul în care s-a realizat acest progres. Analiza cifrelor din execuția bugetară dezvăluie o versiune necosmetizată a situației, fără interpretări politice. Rezultatele clar indica faptul că cele mai mari reduceri au fost înregistrate la cheltuielile de investiții, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ.

Reducerea deficitului bugetar poate fi atinsă în principal prin trei metode, care poți coexista: sporirea veniturilor fiscale (majorarea taxelor sau creșterea încasărilor), reducerea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut (PIB). Astfel, chiar dacă deficitul rămâne similar cu cel din 2024, o economie în creștere face ca procentajul din PIB să fie mai mic în 2025.

De ce a avut loc scăderea deficitului bugetar?

Primul impuls este să presupui că această reducere se datorează creșterii taxelor.

Este corect să afirmi că reducerea a fost cauzată de majorarea TVA? Răspunsul este: NU. Încasările din TVA au crescut cu doar 11% în primele 11 luni, având în vedere o inflație de aproape 10%, ceea ce duce la o creștere automată a veniturilor din TVA. În plus, în aceeași perioadă a anului trecut, pentru aceeași cotă de TVA de 19%, încasările au fost mai mari cu 15%.

Deficitul s-a redus inclusiv prin creșterea generală a taxelor? Răspuns: NU. Veniturile fiscale ale statului, din taxe și impozite, au crescut cu 10%. Însă, dacă eliminăm creșterile de taxe realizate de Bolojan, aceste venituri ar fi înregistrat o creștere de 16% față de aceeași perioadă din 2024.

Toate aceste cifre sunt publicate lunar de Ministerul Finanțelor Publice.

Având în vedere că veniturile nu au fost principalul factor al reducerii deficitului, următorul pas este să analizăm dacă scăderea s-a datorat reducerii cheltuielilor. Să vedem.

Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu reprezintă cauza reducerii deficitului.

Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, astfel că nu acestea sunt factorul principal.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii au înregistrat o creștere de 5%, deci nici acestea nu au fost o sursă de reducere a deficitului.

Atunci, de unde provine această scădere?

Principalii factori sunt reducerea cheltuielilor pentru investiții de la bugetul de stat. Cheltuielile de capital, conform datelor din execuție, au scăzut cu 6%, de la 54 miliarde lei la 51 miliarde lei.

De asemenea, cheltuielile cu subvențiile s-au diminuat, în mod natural, ca urmare a eliminării plafonării prețurilor la energie, ceea ce a economisit aproximativ 4 miliarde lei în 2024.

Din contră, cheltuielile cu dobânzile au crescut considerabil, explodând cu 38% față de anul precedent, ceea ce înseamnă o cheltuială adițională de circa 14 miliarde lei (aproximativ 3 miliarde euro), destinate plății datoriei publice.

În concluzie, analiza datelor indică faptul că reducerea deficitului s-a datorat în principal scăderii cheltuielilor de investiții și majorării cheltuielilor cu dobânzile. Conform principiilor economice simplificate: în perioade de încetinire economică, guvernele reduc taxele și alocă fonduri în investiții și consum pentru sprijinirea economiei. În schimb, guvernul Bolojan aplică o strategie inversă: crește taxele și reduc cheltuielile în investiții și consum.

Sfaturi ale autorului: