Dezbaterea asupra rolului dolarului și impactul geopolitical asupra sistemului monetar global

Strategia „Sell America”, lansată ca reacție la politicile comerciale și de securitate ale administrației Trump, a readus în discuție rolul dolarului într-o lume tot mai multipolară. Lideri internaționali, precum președinta BCE și președintele Chinei, au exprimat susținerea pentru o redistribuire a rezervelor de valută în favoarea euro și renminbi.

Supremația dolarului în sistemul monetar global

Dolarul american rămâne moneda de referință pentru sistemul monetar global. SUA au beneficiat de un privilegiu considerat excedentar, fiind singurul emitent al monedei de rezervă mondiale, avantaj evaluat la aproximativ 0,2 puncte procentuale din PIB-ul țării.

După lansarea euro în 1999 și după ascensiunea economiilor din Est și Asia, dolarul a rămas predominant, fără rival direct.

Evoluțiile din Asia și criza globală

După criza balanței de plăți din Asia de la sfârșitul anilor ’90, anumite state au fost sfătuite să-și păstreze rezerve în dolari, pentru a reduce riscul ieșirilor de capital.

Intrarea Chinei în WTO, în 2002, a favorizat creșterea economică și extinderea comerțului global, în timp ce exporturile unor țări din Golf și America Latină au beneficiat din excedentele de cont curent denominate în dolari.

Dezechilibre și riscuri generate de acumularea excedentelor

Excedentele comerciale mari ale Chinei și altor economii emergente au generat dezechilibre în contul de capital al SUA. Ancorarea la dolar a împiedicat reechilibrarea cursurilor de schimb la nivel global.

Pe măsură ce economia americană a importat capital, au avut loc investiții semnificative în sectorul tehnologic și în sectoare cu productivitate scăzută, precum piața imobiliară, ceea ce a condus la cea mai mare criză imobiliară și financiară din ultimele decenii.

Vânturi contrare pentru dolar și negocierile recente

Dolarul american se confruntă cu provocări structurale. În timp ce dedolarizarea devine subiect de discuție, în SUA continuă să prevaleze politica unui dolar puternic.

Donald Trump a evidențiat în 2020, la Forumul de la Davos, un interes pentru un dolar mai slab, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a reafirmat lista avantajelor unui dolar puternic. Trump consideră că un dolar mai slab poate sprijini competitivitatea industriei americane, dar afectează atractivitatea activelor financiare.

O perspectivă asupra poziției internaționale a SUA

Potrivit estimărilor, pasivele externe ale SUA ating 68 de trilioane de dolari, comparativ cu 41 de trilioane în active deținute în străinătate, rezultând o poziție netă de pasive de 27 de trilioane de dolari, reprezentând 89% din PIB.

Legea Inflation Reduction Act a încurajat investițiile interne și externe, iar fluxurile de investiții străine directe au crescut până la 80 de miliarde de dolari între 2021 și 2025, cu semne de plafonare în perioada următoare.

Piețele bursiere ample din SUA pot favoriza, pe termen mediu, o redistribuire a capitalurilor, mai ales odată cu întărirea economiilor europene și asiatice.

Rolul criptomonedelor și rezervele de aur

Inițiativele administrației Trump, precum promovarea criptomonedelor și ideea creării unei rezerve strategice de Bitcoin, contrapun interesului pentru un dolar mai slab.

Cu toate acestea, criptomonedele nu sunt încă utilizate pe scară largă ca mijloc de schimb pe termen scurt. În același timp, aurul și alte metale prețioase au atins maxime istorice, iar băncile centrale, cu excepția celei ruse, își majorăriază rezervele de aur.

Impactul politicilor comerciale ale SUA și perspectivele globale

De la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a adoptat o poziție mai agresivă în relațiile comerciale internaționale, cu politici centered pe sloganul „America First”.

Acest stil al administrației a determinat alte state să-și reconsolideze legăturile economice între ele, exemplificat de acorduri între Canada și China, între UE și India, sau UE și Mercosur.

O posibilă izolarea a Statelor Unite pe multiple planuri — militar, economic, tehnologic — ar putea reduce dependența globală de un sistem centrat pe dolar, ridicând întrebări despre viitorul rolului monedei americane în economie.