Cheltuielile anuale ale statului român cu personalul depășesc 164 de miliarde de lei. O parte semnificativă din această sumă, 13,7 miliarde de lei, este alocată pentru sporuri, bonusuri și prime unor angajați din sectorul bugetar, potrivit fostului ministru al Finanțelor Publice, Marcel Boloș. Suma precizată nu include alte beneficii, cum ar fi plata la oră, indemnizațiile de hrană sau normele pentru echipamente oferite unor angajați publici.
În cadrul unei conferințe de presă, fostul ministru al Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a fost întrebat despre cheltuielile statului cu sporurile, bonusurile și primele angajaților din sectorul public.
„13,7 miliarde de lei”, a declarat Marcel Boloș. El a subliniat faptul că această sumă nu cuprinde alte beneficii acordate angajaților publici, precum indemnizațiile de hrană, plata la oră sau normele pentru echipamente, care se adaugă la cheltuielile de personal.
Întrebat despre valoarea totală a cheltuielilor care includ indemnizațiile de hrană, normele pentru echipamente sau plata la oră, Marcel Boloș a precizat că nu poate oferi un răspuns exact, deoarece există diverse beneficii acordate angajaților, care se adaugă la salariile de bază și duc la valoarea totală de 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal).
Marcel Boloș consideră că este necesară o analiză detaliată a beneficiilor acordate fiecărei categorii de funcționari publici.
„Nu susțin o abordare generală a sporurilor. Cu toate acestea, sporurile acordate pentru condiții de muncă periculoase sau dificile merită o reevaluare pentru o utilizare corectă a resurselor publice”, a explicat ministrul.
Ponderea cheltuielilor de personal în PIB trebuie să scadă
Raspuns la intrebarea despre amanarea Legii salarizarii unice, in contextul nevoii de mai multe resurse bugetare, Marcel Boloș a explicat ca, pe termen scurt, implementarea legii ar duce la cheltuieli mai mari, urmate de reduceri pe termen lung.
„Este important să distingem între sustenabilitatea cheltuielilor de personal, care în timp trebuie să scadă ca pondere în PIB. Aceasta este o problemă de durată, similară cu recalcularea pensiilor.”,a explicat Marcel Boloș.
Reducerea ponderii cheltuielilor cu pensiile a presupus implementarea unei legi de recalculare, ceea ce a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei, urmat de o reducere ulterioară. Aceeași abordare este necesară și pentru cheltuielile de personal.
Reașezarea sistemului salarial unic va avea un impact bugetar similar cu cel al legii privind recalcularea pensiilor, urmat de o reducere pe termen lung a ponderii cheltuielilor de personal în PIB.
