SpaceX intenționează să lanseze un sistem orbital format din până la un milion de sateliți, cu scopul de a crea centre de date pentru inteligența artificială alimentate de energia solară. Proiectul, prezentat de compania lui Elon Musk, vizează reducerea presiunii asupra rețelelor electrice terestre, diminuarea consumului de apă pentru răcire și asigurarea unei surse aproape continue de energie în spațiu.

Motivația pentru centre de date în spațiu

Centrele de date susțin funcționarea modelelor AI, acestea consumând cantități mari de energie și necesitând sisteme complexe de răcire. Pe măsură ce acestea devin mai mari și mai costisitoare, presiunea asupra rețelelor de energie de pe planetă crește, iar comunitățile locale devin reticente în privința construcției de astfel de facilități.

SpaceX propune mutarea unei părți din aceste infrastructuri în orbită, folosind sateliți alimentați de energie solară, comunicați între ei prin legături optice de mare viteză. Conform planului, procesarea datelor ar urma să fie realizată în spațiu, nu pe sol, reducând impactul asupra mediului și costurile.

Elon Musk a subliniat în interviuri că spațiul este vast și sateliții nu ar aglomera orbita într-un mod semnificativ. Acesta susține că, datorită dimensiunilor planetei, numărul sateliților nu ar reprezenta o problemă aparente. Specialiștii însă exprimă preocupări, avertizând asupra riscului creșterii aglomerației în orbită.

Riscurile aglomerării orbitale

Autoritățile americane analizează sistemul SpaceX, care ar putea include sateliți între 500 și 2.000 de kilometri deasupra Pământului. O zonă de interes majoră se află între 900 și 1.000 de kilometri, unde atmosfera este prea subțire pentru o reîntoarcere rapidă a resturilor spațiale.

Specialiștii avertizează că această altitudine crește riscul de fragmente rămase în orbită pentru perioade îndelungate, uneori sute de ani. La aceste niveluri, fragmentele rezultate în urma coliziunilor sau defecțiunilor pot persista pe orbită și pot provoca efectul de domino cunoscut ca sindromul Kessler.

Numărul de sateliți planificați, raportat la cele existente, depășește cu mult cifrele actuale, fiind estimat la un milion, comparativ cu zecile de mii în prezent. Această aglomerație ar amplifica riscul de coliziuni, fragmentare și dificultăți în monitorizare.

Gestionarea sateliților uzati și reziduuri spațiale

Întrebat despre ce se întâmplă după ce sateliții nu mai funcționează, SpaceX indică schema de reducere în atmosferă a sateliților Starlink, care sunt coborâți treptat până la reintrarea și arderea în atmosferă. Totuși, această soluție ridică probleme privind eliberarea particulelor de aluminiu, litiu și alte materiale, potențial nocive, asupra stratului de ozon și atmosferei superioare.

Pentru un milion de sateliți, riscurile cresc proporțional, iar gestionarea deșeurilor spațiale devine o problemă majoră. SpaceX a sugerat și varianta creării unui cimitir orbital, o zonă de depozitare a sateliților uzați, situată în afara orbitei joase, sau mutarea acestora în traiectorii în jurul Soarelui. Ambele opțiuni implică dificilități tehnice și riscuri de contaminare a spațiului orbital.

Impactul asupra mediului și siguranței globale

De la o scară mică, fragmentele care cad din spațiu prezintă un risc extrem de redus pentru oameni, dar la nivelul unui milion de sateliți, acest risc se amplifică. Până acum, fragmente provenite din activități spațiale au fost găsite pe teren, dar fără consecințe grave.

Traficul crescut în orbita și incapacitatea de a evita coliziunile ar putea avea consecințe grave, precum efectul de domino și crearea unei zone imposibil de folosit pentru activități spațiale. Astronomia este afectată deja de urmele luminoase lăsate de constelațiile satelitare mari, iar proiectele de mare amploare intensifică această problemă.

Watch @ElonMusk provide a technical update on SpaceX’s capability to manufacture, launch, and operate AI satellites at scale → https://t.co/PSCyWrNsOg pic.twitter.com/vhtr46uax7

Pe termen lung, existența unui număr atât de mare de sateliți ar putea crea un mediu orbital instabil, cu dovezi că deja traficul orbital și fragmentele de deșeuri devin o problemă pentru astronomi și siguranța sateliților civili.

Este nevoie de reglementări globale care să gestioneze această dezvoltare rapidă, pentru a evita transformarea orbitei în o zonă dificil de controlat, în care riscurile pot crește exponential.