Dubaiul a devenit un model pentru numeroase orașe în ceea ce privește mobilitatea urbană, iar cel mai recent proiect, bazat pe inteligență artificială și tehnologia 5G, a redus considerabil aglomerația rutieră, cu până la 40%. Cu toate acestea, implementarea unui astfel de model în contextul românesc prezintă anumite dificultăți.

De ce nu se poate copia modelul Dubai

Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Orașe Inteligente, evidențiază o problemă frecventă în administrația românească: imitarea soluțiilor străine fără o adaptare la realitatea locală. „Dubai este un oraș nou, construit aproape de la zero, cu bulevarde largi și infrastructură modernă. Bucureștiul, de exemplu, este un oraș cu o structură istorică complexă, densitate mare și provocări urbanistice specifice.”

Conform lui Dumitrașcu, cheia succesului nu constă în copierea unei soluții gata făcute, ci în adaptarea ei la particularitățile fiecărui oraș. Deși Bucureștiul, Brașovul sau Cluj-Napoca nu posedă infrastructura avansată a Dubaiului, pot adopta principiile de colectare a datelor, analiză și decizie asistată de inteligență artificială.

Ce funcționează și în orașe românești

Soluția implementată în Dubai se bazează pe o rețea extinsă de senzori conectați la infrastructura 5G, care colectează date în timp real despre trafic. Algoritmii de inteligență artificială analizează aceste date și reglează semafoarele, direcționează fluxurile rutiere și prioritizează transportul public. În București, doar câteva artere beneficiază de un sistem inteligent de gestionare a traficului, iar integrarea inteligenței artificiale este încă la început de drum.

Dezvoltarea rapidă a rețelelor 5G din marile orașe românești oferă oportunități concrete pentru digitalizarea mobilității urbane. Există inițiative locale de testare a soluțiilor „oraș inteligent”, precum și gestionarea actuală a transportului public în Capitală.

Transportul public rămâne esențial

Orice strategie de diminuare a aglomerației urbane trebuie construită pe un sistem de transport public performant. În 2024, au fost alocate fonduri substanțiale pentru modernizarea flotei de autobuze, troleibuze și tramvaie electrice. Fără aceste investiții, nici cea mai sofisticată tehnologie nu poate convinge cetățenii să renunțe la autoturismele personale.

Dubaiul a obținut o parte considerabilă a traficului transformat către transportul public prin pregătirea infrastructurii și integrarea tuturor mijloacelor de mobilitate într-o platformă unitară. În orașele românești, această etapă de integrare digitală și colaborare interinstituțională este încă la început.

Lipsa viziunii, nu a tehnologiei

„Tehnologia este accesibilă, scalabilă și susținută prin fonduri europene. Ce lipsește este o viziune coerentă pe termen lung și o strategie care să fie implementată indiferent de schimbările politice sau administrative”, subliniază Eduard Dumitrașcu.

Birocrația, fragmentarea decizională între autorități locale și centrale, lipsa continuității și reticența față de datele deschise reprezintă obstacole importante. Fără acces la date deschise, algoritmii de inteligență artificială nu pot lua decizii precise, iar proiectele rămân izolate lipsită de coordonare.

Un model adaptat, nu copiat

Dubaiul poate servi drept sursă de inspirație, dar soluțiile trebuie adaptate contextului orașelor românești. Bucureștiul, Brașovul și Cluj-Napoca au nevoie de infrastructură digitală, investiții susținute, implicarea cetățenilor prin aplicații de mobilitate integrate și o guvernanță care înțelege că gestionarea traficului urban necesită strategie, perseverență și viziune pe termen lung.