În decembrie, România pare o țară care a înregistrat progrese la nivel formal, dar economic nu a suferit schimbări semnificative. În statistici, salariul mediu net depășește 5.000 de lei. În realitate, tot mai mulți români își planifică bugetul strict: chirie, utilități, alimentație, transport. Dacă rămâne ceva, se virează către „cheltuieli neprevăzute”. Și acestea par să fi devenit regulă.

Creșteri economice care nu țin pasul cu costurile zilnice

Salariul mediu net a depășit 5.000 de lei, însă această medie ascunde două realități: una în centrele urbane cu salarii mai atractive și locuințe stabile, și alta în zonele cu șomaj crescut și venituri reduse, unde orice creștere a prețurilor afecta mai sever buzunarele locuitorilor.

În clasamentul județelor cu cele mai mici venituri, conform Gândul, în 2025, județele Vaslui și Teleorman se remarcă prin rate de șomaj de până la 8,8%, cu salarii medii nete în jur de 3.800 lei. În același context, orașe precum Drobeta-Turnu Severin (șomaj 7,5%, salariu mediu 3.850 lei), Reșița (7%, 3.900 lei) și alte localități precum Giurgiu, Galați, Botoșani, Călărași, Focșani, Zalău, Slatina, Târgu Mureș, Tulcea, Bacău, Deva, Slobozia, Suceava și Piatra Neamț.

În plus, deciziile Guvernului Bolojan influențează piața muncii. La ASF, începând cu 1 ianuarie 2026, salariile vor fi reduse cu 30%, iar instituția plănuiește reducerea personalului, de la 550 la 470 de posturi. În același timp, se discută despre ajustarea salariului minim: sindicatele solicită o creștere cu 300 de lei brut, patronatele susțin menținerea actualului nivel, iar Guvernul analizează ordonanțe care ar putea amâna majorările și în 2026. Această decizie nu este doar politică. O creștere cu 300 de lei, conform calculelor prezentate de Gândul, ar genera venituri suplimentare de aproximativ 3,3 miliarde de lei din taxe și contribuții. În schimb, sectorul privat avertizează asupra riscurilor de creștere a costurilor, investiții și inflație.

Prețuri în continuă creștere, resimțite zilnic

Dacă salariul „pe hârtie” pare un aspect pozitiv, prețurile în scădere nu aduc beneficii și chiar afectează planurile financiare. Costurile alimentelor, serviciilor, energiei și transporturilor au crescut, iar reducerea ratei inflației nu a însemnat și scăderi de prețuri. Facturile au rămas ridicate, iar românii au răspuns adaptându-se prin compromisuri.

Anul 2026 aduce un nou val de creșteri fiscale. CCR a aprobat pachetul 2 de măsuri fiscale, iar începând cu 1 ianuarie, taxele și impozitele vor fi majorate. Impozitul pe clădiri crește semnificativ, exemplu fiind un apartament cu 3 camere din București, pentru care impozitul poate ajunge de la 198 lei la 355 lei. În domeniul auto, statul aplică principiul „poluatorul plătește”, cu variații în funcție de normele de poluare, iar pentru autovehiculele electrice apare o taxă fixă. În plus, taxele pentru câștigurile din bursă cresc, iar pentru criptomonede, un impozit de 16% se aplică pe profit, cu praguri mici de neimpozitare a tranzacțiilor.

În plus față de taxe, creșterile de prețuri afectează mobilitatea zilnică. CFR Călători a anunțat majorări la biletele de tren din 14 decembrie 2025, ca urmare a ajustării tarifelor cu inflația, după o scumpire anterioară din 31 iulie 2025, legată de TVA. Exemplele: București-Brașov ajunge la 75 de lei (de la 68 lei), București-Constanța la 93 lei, iar București-Iași la 140 lei.

Cât de costisitoare au devenit mesele pentru români

Inflația de aproape 10% a diminuat semnificativ puterea de cumpărare a populației. În ultimul an, prețurile alimentelor au crescut cel mai mult, fructele fiind cu 15% mai scumpe în medie, iar laptele cu peste 11%. De asemenea, s-au înregistrat majorări la servicii și produse nealimentare. Față de salariul minim, inflația reduce puterea de cumpărare cu aproximativ 250 de lei.

Costul alimentației poate crește și din alt motiv: impozitul pentru sere, solarii și construcții agricole, introdus din 2026. Economiștii avertizează că această măsură poate duce la creșteri de prețuri, având în vedere importurile mari de legume și creșterile de costuri la îngrășăminte, combustibili și energie, ceea ce ar putea afecta micii producători și ar putea încuraja importurile.

Chiriile reprezintă o presiune majoră pentru români, mai ales pentru tineri

În centrele urbane mari, cheltuiala pentru închirierea unui apartament modest depășește adesea între 40% și 60% din venituri. Tinerii simt cea mai mare presiune: fie împart locuințe, fie rămân mai mult timp la părinți, fie acceptă naveta și alte compromisuri, odată considerate temporare.

În domeniul imobiliarelor, prețurile apartamentelor au crescut semnificativ. București, Cluj-Napoca, Brașov și Constanța ating niveluri comparabile cu capitalele din Europa de Vest. Însă, veniturile românești continuă să fie mult mai mici decât cele din capitalele precum Viena sau Madrid.

Achiziția unui imobil în 2025 a devenit aproape imposibilă pentru majoritatea populației. În prezent, prețul metrului pătrat în București depășește 2.100 euro, iar în Cluj-Napoca ajunge la 3.200 euro. În consecință, un apartament cu două camere poate costa aproximativ 130.000 de euro. Este importantă amplasarea: apartamentele centrale pot fi de patru ori mai scumpe decât cele în zonele periferice.

Inflația atinge niveluri record în 2025

Deși inflația a diminuat ușor, de la 9,9% în septembrie la 9,8% în octombrie, România rămâne lider în Uniunea Europeană.

După eliminarea plafonării, în tracerea prețurilor energiei electrice a înregistrat o creștere semnificativă, cu efect în lanț. Guvernul leagă măsurile de austeritate de obiectivele de echilibrare bugetară, însă pentru consumatori rezultă în facturi mai mari și venituri mai reduse.

Pe termen scurt, se anticipează creșteri ale prețurilor la gaze naturale, odată cu liberalizarea pieței, programată pentru 1 aprilie 2026. De asemenea, incertitudinea privind evoluția prețurilor la carburanți, cauzată de situația Lukoil, a generat neliniște pe piața energiei și în magazine, cu riscul unor scumpiri semnificative în transport și retail.p>

Cifrele economice cresc, în timp ce siguranța tehnologică și socială scade

La nivel macroeconomic, România se confruntă cu creșteri ale indicatorilor: datoria externă totală a crescut cu aproape 18 miliarde de euro în 2025. Majoritatea acestor fonduri provin din împrumuturi ale statului, iar deficitul bugetar rămâne ridicat. Deși aceste cifre nu afectează direct coșul de cumpărături, ele influențează dobânzile, cursul valutar, investițiile și, în cele din urmă, costul vieții.

La sfârșitul anului, această evoluție reflectă o situație mai bună în grafice decât în bugete. Salariile cresc, dar prețurile se majorează și mai rapid. Chiriile sunt o povară în creștere, iar noile taxe din 2026 vor adăuga și mai mult stres bugetelor familiale. În orașele defavorizate, dificultățile încep cu lipsa locurilor de muncă și se terminating cu incapacitatea de a avea un plan pe termen lung. În orașele mari, problemele încep cu chiriile și se extind în gestionarea vieții cotidiene, calculată la zi.

Pe hârtie, România pare să progresseze. În realitate, tot mai mulți români adoptă strategia de a trece cu vederea problemele, doar ca să poată face față lunii următoare.

Recomandarea autorului:

• Lista noilor taxe în 2026. Măsuri fiscale mai dure, cu impozite mai mari pe locuințe, autovehicule și chirii. Ce trebuie să știm despre schimbările din 1 ianuarie
• Reduceri substantțiale ale salariilor și concedieri în sectorul ASF, din 1 ianuarie 2026. Niciun angajat nu este ocolit de diminuări salariale
• Topul celor mai sărace orașe din România la finalul anului 2025. Tabel complet, în funcție de rata șomajului și nivelul salariilor