Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a lansat un protest public și a solicitat stabilirea unui coeficient minim de salarizare de 3,15 pentru funcțiile de execuție prevăzute în noua lege a salarizării unitare. Sindicaliștii acuză conducerea țării că folosește angajații corecți ca pretext pentru a ascunde problemele legate de combaterea evaziunii fiscale și pentru blindarea unor privilegii pentru clientela de partid.

Reacție dură la adresa Ministerului de Finanțe

SAALG critică afirmațiile ministrului de finanțe, despre cei 166 de miliarde de lei destinați salariilor bugetarilor ca fiind o „gaură în buget”. Sindicaliștii susțin că această sumă a fost prezentată într-un mod trunchiat, întrucât salariile publice sunt cele mai controlate și impozitate fluxuri financiare din țară.

Ei explică că, dintr-un salariu brut de 100 de lei, aproximativ 41,5 lei se reîntorc în buget prin contribuțiile sociale și impozite. Aplicând această proporție la suma totală de 166 de miliarde de lei, rezultă că aproximativ 69 de miliarde de lei nu dispar din economie, ci revin în circuitul bugetar. În opinia sindicaliștilor, impactul net pentru stat este în realitate mult mai redus, estimat la circa 75 de miliarde de lei anual.

Solicitarea pentru creșterea coeficientului de salarizare

SAALG solicită ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să includă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție ale aparatului de lucru al Guvernului. Sindicaliștii avertizează asupra riscurilor unei administrații centrală subevaluată salarial, precum plecarea specialiștilor și demotivarea angajaților rămași. Aceștia susțin că această situație duce la pierderea memoriei administrative și scăderea calității actului public.

Impactul economic al angajaților din sectorul public

Conform sindicaliștilor, cei aproximativ 1.300.000 de angajați din sectorul public contribuie semnificativ la încasările bugetare indirect. În fiecare lună, consumul zilnic al acestor salariați generează estimativ 383 de milioane de lei din TVA, echivalentul a peste 4,6 miliarde de lei anual. La acest total se adaugă taxe și impozite locale, accize, rovinietă și tarife publice, ceea ce duce la un impact fiscal lunar de peste 1,4 miliarde de lei, adică aproximativ 17 miliarde de lei anual.

Avertismentul privind consecințele scăderii salariilor

Sindicaliștii avertizează că reducerea veniturilor specialiștilor de la centru, ca urmare a aplicării noului cadru legal, va avea efecte negative. Aceștia susțin că scăderea calității actului administrativ, pierderea de personal calificat și vulnerabilizarea instituțiilor vor genera, pe termen lung, decizii mai slabe și creșterea riscului de litigii.

Ei atrag atenția că aceste costuri nu sunt vizibile imediat în bugetul de achiziții publice, dar se vor manifesta prin execuție slabă, întârzieri și degradarea serviciilor publice. În plus, sindicaliștii consideră că statul trebuie să gestioneze mai eficient colectarea și controlul fiscal, în loc să-i blameze pe angajații corecți și fiscalizați pentru deficit.

Critici la adresa politicilor fiscale ale guvernului

SAALG susține că problema României constă în colectarea redusă, controlul slab și toleranța față de evaziune. Sindicaliștii critică politica de menținere a unor privilegii politice și afirmă că, în situația actuală, angajații corecți, care respectă legea și sunt fiscalizați, sunt acuzați de problemele financiare ale statului.

Ei transmit mesajul că riscul pentru calitatea actului administrativ și capacitatea instituțională este crescut dacă se reduc salariile și se elimină personalul calificat, ceea ce va duce, în timp, la decizii administrative mai fragile și acte normative mai slabe.

Comunicatul integral al sindicaliștilor este disponibil pentru consultare, iar reacțiile sindicale vin într-un context în care discuțiile despre legea salarizării rămân aprins dezbătute.

În cadrul acestei declarații, sindicaliștii puternic critică forma actuală a legislației și consideră că problemele reale ale sistemului bugetar nu se rezolvă prin reducerea salariilor, ci prin reforme fiscale și administrative eficiente.