Sărbătoarea mucenicilor și tradițiile asociate în România

Luni, 9 martie 2026, la data calendarului ortodox, au fost prăznuiți Sfinții 40 de Mucenici, o zi cu semnificație religioasă, dar și un moment de tradiție culinară și ritualuri populare. Tradițiile include împărțirea de mâncare la biserică și prepararea de mucenici în formă de 8, cu specific regional diferit.

Tradițiile legate de 40 de Mucenici

Femeile merg la biserică pentru binecuvântarea mucenicilor. După slujbă, aceștia sunt consumați în familie. Rețetele pentru mucenici variază de la regiune la regiune. În Moldova, mucenicii sunt făcuți din aluat de cozonac, unși cu miere și nucă, având forma cifrei 8, simbolizând forma umană. În Dobrogea, mucenicii sunt mai mici, fierți în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă, reprezentând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.

Originea istorico-religioasă a sărbătorii

Cei 40 de mucenici au fost soldați creștini din Legiunea a XII-a Fulminată din Armenia. În timpul împăratului Licinius, au refuzat cultul zeilor și și-au mărturisit credința în Hristos. Pentru această faptă, au fost întemnițați și supuși torturii. La final, au fost condamnați la moarte, fiind înghețați în lacul Sevastiei.

Obiceiuri și credințe populare

Ziua Mucenicilor marchează începutul primăverii. Se crede că în noaptea de 9 martie, porțile Raiului și mormintele se deschid, iar spiritele celor adormiți pot trece pe lumea celor vii, fiind așteptate cu focuri și mese. Aprinderea focurilor ritualice este o practică menită să purifice spațiul și să sprijine Soarele în momentul echinocțiului de primăvară, când ziua și noaptea sunt egale.

O tradiție constă în afumarea oamenilor, vitelor și a construcțiilor cu tămâie, cârpe aprinse și apă sfințită, pentru protecție magică. Se fac previziuni meteorologice: ploaie în ziua Mucenicilor prevesteste ploaie și de Paște, tunetul anunță vara prielnică, iar înghețul din noaptea de 9 martie indică o toamnă lungă. Totodată, se scoat și se reat de la iernat stupii de albine, iar secul câmpul pentru semănat.

Semnificația agricolă și obiceiurile asociate

Primăvara este marcată de sărbătoarea „Intră plugu-n brazdă”, ce simbolizează debutul muncilor agricole. În această zi se scoate plugul în fața gospodăriilor, în cadrul unor ceremonialuri festive. Se crede că orice semânță plantată în această dată va rodi de 40 de ori mai mult.

Această zi servește și ca prilej pentru prognozarea vremii: dacă plouă, va ploua și de Paște, iar dacă tună, vara va fi favorabilă culturilor agricole. Înghețul din noaptea de 9 martie indică lungimea toamnei.

Ciclul iernii și sosirea primăverii

În credințele daco-romanilor, ziua de 9 martie marchează finalul ciclului celor „nouă babe” (Baba Dochia), simbolizând sfârșitul iernii. În această zi, bătrânii își folosesc băte și maiuri pentru a lovi pământul, încercând să trezească forțele adormite ale naturii. Focurile rituale, aprinse pentru purificare, marca trecerea spre sezonul de primăvară.

Practici precum arderea gunoaielor și săvârșirea de ritualuri pentru belșug sunt frecvente. Cultul moșilor este centrat pe asigurarea belșugului și sporului, iar în această zi se fac prăjituri speciale oferite de pomană.

Recomandările tradiționale pentru această zi includ prepararea mucenicilor după rețete variate, respectând tradiția regională din Moldova și Muntenia, precum și încheierea zilei cu diferite obiceiuri pentru a aduce noroc și recolte bogate.