Scumpiri în România: Statul dă lovitura de grație
Statul a aplicat o serie de măsuri restrictive asupra pieței energetice, majorând TVA și alte taxe, precum și accizele la combustibili.
Consecința? O inflație de 10%, reducând semnificativ puterea de cumpărare a populației.
Tanczos Barna, vicepremierul României: „A fost necesară o limitare a risipei, o reorientare a investițiilor și o reproiectare a veniturilor statului”.
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „Inflația are o unică cauză internă fundamentală: deficitul bugetar”.
Deficitul bugetar a crescut dramatic în anul precedent, ajungând la 9,3% din PIB, un nivel record în UE. Această valoare este aproape dublă față de cea înregistrată în urmă cu doi ani.
Datoria publică de 1.000 de miliarde de lei implică o povară financiară substanțială pentru fiecare cetățean activ, echivalentă cu o datorie de 180.000 de lei (36.000 de euro).
„Creșteri semnificative ale indicatorilor”
Andreea Nica, analist financiar: „De la toamnă până la vara anului viitor, vom asista la o serie continuă de creșteri ale inflației, de la 9%, la 8%, și până la 10%.”
România se situează în fruntea țărilor europene în ceea ce privește creșterea prețurilor, cu o rată de 8,5%.
Un alt fenomen, „shrinkflation” evidențiază reducerea cantității de produs la prețuri constante.
De asemenea, comerciantii au majorat marjele de profit la produsele comercializate.
Adrian Asoltanie, consultant financiar: „Românii risipesc aproximativ 30% din alimentele achiziționate. Această risipă poate fi găsită în achiziții de bunuri neesențiale: haine nepurtate, gadgeturi neutilizate, jucării nefolosite”.
