Sat din România unde se vorbește limba veche de 100 de ani, gumuțeasca

Un sat din Muntii Apuseni păstrează vie o limba veche, cunoscută sub denumirea de „gumuțească”, folosită în mod tradițional de locuitorii din Mărgău. Creatorii de conținut Andreia și Ionuț, cunoscuți prin proiectul „HaiHui în 2”, au vizitat satul pentru a afla mai multe despre această limbă secretă.

Limba gumuțească și expresiile sale

Localnicii din Mărgău comunică în limba gumuțească doar „la nevoie”, fiind o limbă învechită de aproximativ 100 de ani. Potrivit unei bătrâne, această limbă se folosește doar ocazional. În vocabularul sătesc, „abrion” înseamnă lapte, iar la femeie se spune „hazaică”. Expresia „doponește-te” înseamnă „du-te de aici”.

Expresiile uzuale din gumuțească

Unele expresii din limba veche sunt utilizate încă în conversație, precum:
– „Tălăuzești?” pentru „Vorbești gumuțeasca?” sau „înțelegi?”,
– „Munuc” folosit ca apelativ cu sens de „Băi”,
– „Munuc, s-asface deapsă!” exprimă „E un om bun!”,
– „Munuc, s-asface spurav!” semnifică „Fii atent că e om rău!”,
– „Ţuică” desemnează „găină”,
– „găinar” înseamnă „hoț de lucruri”,
– „gădină” semnifică „a mânca”,
– „gădinătoare” indică „gură”,
– „codău” desemnează „preot”,
– „piţule” sau „goloji” înseamnă „bani”,
– „milău” pentru „om, bărbat”, iar „milăiţă” denotă „femeie”,
– „sfârlă” înseamnă „țigară”,
– „hurteț” pentru „băutură”,
– „asface” indică prezența unei persoane,
– „diosi” înseamnă „a dosi” sau „diamante”,
– „gomon” este „porc”,
– „ţolan” denotă „cal”,
– „toigă” desemnează „căruță”,
– „tistulaș” se referă la „polițist”.

Contextul satului Mărgău și tradițiile locale

Satul Mărgău face parte din comuna omonimă, situată în județul Cluj, în zona montană a Munților Vlădeasa. Este cunoscut pentru utilizarea limbii gumuțești de geamgii din sat, membri ai unei breaslă care a vândut și instalat geamuri în toată țara. Acest vocabular specific nu are legătură cu limba română, fiind un jargon închis, înțeles doar de cei care îl folosesc.

PUBLICITATE

Un obicei tradițional al zonei este festivalul „măsurișul oilor”, organizat în Valea Firii, satul Răchițel. Participă localnici din Mărgău și comunele învecinate, fiind o manifestare populară.

Locuri și personalități din Mărgău

În sat există două biserici: „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și Biserica Baptistă „BETEL”. În plus, zona atrage vizitatori prin obiective precum Peștera Mare de pe Valea Firei, Peștera din Piatra Ponorului, Peștera Vârfurașu, Pietrele Albe, Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele. Aceste obiective sunt protejate legal, fiind zone speologice, peisagistice și reprezentând arii de protecție specială pentru fauna avifaunistică.

Personalități născute aici includ fostul premier Emil Boc, actual primar al Clujului, născut în Răchițele, precum și luptătorii anticomuniști Teodor Șușman, Iosif Capotă și scrimerul Dumitru Mustață.

Această zonă montană rămâne o pionieră în păstrarea unei limbi vechi și a tradițiilor locale, fiind o poveste vie a culturii populare din Apuseni.