Unele săli de fitness din România, precum noua sală Lozen din cartierul instituțiilor europene, devin tot mai populare, atrăgând peste 1.300 de persoane pe lista de așteptare. Majoritatea acestor solicitări vin din partea femeilor care doresc un spațiu dedicat, unde să se antreneze fără priviri indiscrete sau comentarii nedorite.

Disconfortul în sălile mixte de fitness

În sălile de antrenament mixte, rutina adesea vine cu un disconfort tacit. Telefoanele și filmările în timpul antrenamentului creează un mediu în care multe femei se simt observate excesiv. Sursele relatate indică că fotografiile surprinse din unghiuri nepotrivite sau foarte aproape afectează concentrarea și sentimentul de siguranță al femeilor.

Pentru multe dintre ele, acest compromis devine parte din experiența obișnuită la sală. Cercetătoarea Kat Schneider explica fenomenul printr-o separare de gen încă prezentă în aceste spații. Zonele de antrenament cu greutăți sunt dominate de bărbați, ceea ce poate induce un sentiment de intimidare, iar femeile adesea sunt percepute ca începătoare și primesc sfaturi nesolicitate.

Schneider afirmă: „Spațiul este deschis tuturor în teorie, dar nu întotdeauna este confortabil sau sigur în practică”.

Nașterea conceptului Lozen și motivațiile din spatele lui

În acest climat, a fost fondată sala Lozen, de Anabelle Schatten, cu obiectivul clar de a crea un loc „ca acasă”: sigur și confortabil. Aici, femeile nu trebuie să-și adapteze ținuta sau comportamentul pentru a evita atenția nedorită, iar utilizarea căștilor nu mai este interpretată ca un semnal de defensivă.

Schatten explică că eliminarea presiunii sociale schimbă modul în care se desfășoară antrenamentul și îl face mai progresiv și vizibil. Fosta sportivă a lucrat peste un deceniu în domeniu înainte de a lansa această inițiativă.

Deși astfel de spații nu sunt complet noi în Bruxelles, popularitatea lor în creștere indicează o nevoie tot mai clară exprimată de femei.

Limitările actuale ale sălilor mixte

Analiza spațiilor de fitness mixte relevă limitele cadrului actual. Deși există coduri de conduită, acestea protejează în principal interesele operatorilor. Puține săli interzic explicit comportamentele care pot crea un mediu „intimidant, degradant sau ofensator”.

Majoritatea cluburilor premium limitează răspunderea în cazul unor situații, intervenind doar dacă vinovăția aparține personalului. Astfel, multe situații rămân nerezolvate, fiind trecute în responsabilitatea individuală.

Soluții pentru o experiență mai incluzivă

Expertiză în domeniu sugerează că reducerea segregării pe zone de echipament sau repoziționarea oglinzilor ar putea diminua senzația de expunere. Implicarea activă a antrenorilor, nu doar supravegherea pasivă, ar putea contribui la crearea unui mediu mai primitor.

Schimbările vizate urmăresc transformarea experienței din cea performativă într-una axată pe bunăstare și confort.

Modele diferite: coexistenta sălilor mixte și dedicate femeilor

Operatorii din industrie susțin că sălile pentru femei și cele mixte nu trebuie considerate ca fiind în competiție directă. Fiecare răspunde unor nevoi și preferințe diferite, modelate de experiențele fiecărei persoane.

Aspria subliniază necesitatea unui mediu în care fiecare membru se simte respectat, în timp ce Animo pune accent pe comunitate. Basic-Fit, pentru partea sa, consideră alegerea ca fiind una de confort personal și recunoaște diversitatea preferințelor, chiar și în medii considerate incluzive.

În acest context, piața fitness pare să se împartă în două direcții paralele. Rămâne o întrebare dacă sălile tradiționale vor reuși să se adapteze suficient pentru ca separarea să nu mai fie o soluție necesară.