În ultimul an, discursul clasic despre „plecatul spre bine” pare să se inverseze. Datele citate de publicația bulgară SEGA indică faptul că românii, polonezii și bulgarii sunt printre comunitățile care părăsesc cel mai mult Regatul Unit, într-un val care nu mai poate fi considerat o simplă fluctuație sezonieră.

În perioada iunie 2024 – iunie 2025, peste 37.000 de români și aproximativ 11.000 de bulgari au emigrat din Regatul Unit, conform aceluiași set de statistici. Un mesaj de fundal evident și dureros pentru Londra este acela că costul vieții crește, serviciile publice sunt în dificultate, iar pentru tot mai mulți oameni, bugetele nu mai permit menținerea stilului de viață dorit.

De ce pleacă oamenii acum, nu „cândva”

Primul motiv este cel direct legat de situația financiară. Chiriile, costul energiei și cheltuielile cotidiene au devenit mai mari, iar pentru mulți migranți majorările de salariu nu au fost suficiente. Într-o economie în care prețurile se schimbă frecvent, ideea de a economisi, de a investi și de a duce un trai decent devine tot mai dificil de menținut.

Al doilea motiv ține de siguranța cotidiană, nu doar de aspectele financiare. Problemele din sistemul de sănătate NHS, sistemul public de medicină, sunt adesea citate de cei care iau în calcul plecarea. Listele de așteptare, deficitul de personal și dificultățile în accesarea consultațiilor sau investigațiilor au transformat o promisiune britanică tradițională într-un punct vulnerabil. Pentru familii, mai ales pentru cei cu copii sau părinți în vârstă, sănătatea reprezintă o prioritate egală cu salariul.

România nu mai reprezintă doar „planul B”

Pentru români, SEGA menționează și un motiv aproape surprinzător pentru cei rămași în țară, care poate fi interpretat ca o schimbare de percepție din anii 2000. România începe să fie percepută de unii ca o alternativă reală, nu doar ca o soluție de avarie. Salariile au crescut în anumite industrii, ratele șomajului sunt mai scăzute decât în alte țări, iar pentru cei care dețin deja o locuință sau au sprijin familial, presiunea financiară în țară poate fi mai ușor de gestionat decât în vest.

Există și un aspect psihologic greu de cuantificat în statistici, dar recunoscut rapid de oameni: după ani de muncă în străinătate, unii caută stabilitate, predictibilitate și sentimentul de „a trăi”, nu doar de „a munci”. Dacă în Marea Britanie chiria consumă jumătate din venituri, iar serviciile publice nu mai oferă aceeași siguranță, întoarcerea devine o decizie pragmatică, nu una sentimentală.

Nu pleacă doar est-europenii, iar trendul poate crește

Datele publicate indică faptul că nu doar românii, polonezii și bulgarii părăsesc Regatul Unit. În același peisaj apar și italieni, spanioli, portughezi sau francezi, ceea ce sugerează o schimbare mai amplă în atractivitatea Marii Britanii ca loc de muncă și de viață pentru europeni.

În cazul bulgarilor, SEGA menționează și un factor neoficial, dar semnificativ în percepția comunității, discriminarea și tensiunile legate de accesul la servicii sociale. Dacă aceste experiențe se adaugă la presiunea costurilor și la nemulțumirea față de sistemul de sănătate, plecarea devine mai mult decât o opțiune, ci un plan cu termen scurt.

Implicațiile după valul de migrație

Pentru Marea Britanie, impactul nu este doar de imagine. Când părăsesc țara angajați activi din domenii precum servicii, logistică, construcții, îngrijiri sau retail, dispare o parte din motorul care întreține dinamismul orașelor. În cazul în care acest trend continuă, se poate resimți și în deficit de personal, precum și în creșterea costurilor pentru angajatori.

Pentru cei care se întorc în țară, situația nu este neapărat favorabilă. Reintegrarea în România sau alte state europene aduce propriile provocări, de la diferențe de sistem până la așteptări modificate. Totuși, devine clar că pentru tot mai mulți est-europeni, Marea Britanie nu mai reprezintă destinația finală, ci doar o etapă în traseul lor.