**Românii preferă resemnarea în fața scumpirilor și a măsurilor de austeritate, în timp ce protestele sociale sunt restrânse, comparativ cu bulgarii, care au demis guvernul pentru creșteri de taxe.**

Contextul protestelor în Bulgaria și în Europa

La finalul anului 2025, zeci de mii de bulgari au ieșit în stradă, în Sofia și alte orașe, pentru a protesta împotriva proiectelor bugetare ce prevedeau majorări de contribuții la pensii și asigurări sociale. Aceste demonstrații au fost cele mai ample din anii 1990 și au dus la retragerea proiectului de lege.

Protestele au avut loc în contextul războiului din Orientul Mijlociu și impactului economic al acestuia asupra întregii Europe. În Irlanda, Marea Britanie, Germania și Polonia au avut manifestații legate de creșterea prețurilor și inflație, iar armata a fost mobilizată pentru a calma protestele.

Diferențele de reacție: bulgarii și românii

Potrivit sociologului Vladimir Ionaș, protestele din Bulgaria sunt alimentate de o furie mai profundă față de corupție și probleme economice. În Bulgaria, instabilitatea politică cronică, cu alegeri frecvente, nu a afectat stabilitatea economică, țara optând pentru adoptarea euro de la începutul anului, în condiții de instabilitate politică.

Ionaș explică faptul că, în România, cetățenii au adoptat o strategie de distanțare față de clasa politică, în ultimele decenii, considerând că toate partidele sunt la fel. Această resemnare duce la o participare redusă la proteste și o dezangajare generală în activitatea civică.

Starea de apatie și lipsa de lideri

Societatea românească pare să fie în stare de resemnare, afirmă Vladimir Ionaș, întrucât nu există în prezent un lider politic charismatic capabil să reînvie speranțele populației. În condițiile în care percepția majoritară este că nu se pot schimba lucrurile, cetățenii preferă să se mute pasiv, limitându-se la plata taxelor și evitarea implicării.

Lipsa unui antidot pentru această apatie este, în opinia sociologului, absența unei alternative politice credibile care să capteze încrederea și dorința de schimbare.

Cultura protestului și comportamentul populației

Mirel Palada, sociolog și fondator al institutului Sociopol, explică că românii nu au o cultură a protestului spontan. În istorie, manifestările spontane au fost ulterioare dirijate politic, precum cele din 1987, când muncitorii și minerii s-au revoltăt, fie la Brașov, fie în mină.

Reacția pasivă a majorității populației se explică și prin componenta demografică: mulți români, în special cei activi, se află în străinătate, iar în țară protestează în principal locuitorii orașelor mari.

Palada menționează că populația din mediul urban progresist, inclusiv susținătorii unor lideri precum Nicușor Dan sau Ilie Bolojan, nu participă masiv la proteste legate de abuzurile guvernamentale, fiind mai activi doar la chemări precum cele din 2018 sau în contextul unor teme mai apropiate de valorile lor.

Impactul diaspora și nivelul de trai asupra apatiei sociale

Societologul remarcă că cei care ar putea protesta, segmentul vital al populației, fiind în diaspora, nu o face. În plus, nivelul de trai a crescut, iar românii cu posibilități financiare nu consideră protestul o soluție pentru problemele economice.

Influența inflației și a crizei de patru ani a fost majoră, însă românii au reușit să se adapteze, ceea ce a diminuat motivația pentru manifestări sociale. Persoanele vulnerabile, precum pensionarii sau șomerii, din mediul rural sau orașele mici, sunt mai puțin predispuse la proteste.

Palada subliniază că în orașele mari, cu populație mai progresistă, ieșirile în stradă apar doar la chemări organize, fiind rar spontane.

Percepția mediatică și falsul subiect al justiției

Palada critică și sensibilizarea excesivă din mass-media asupra numirilor în parchetele mari, susținând că această temă este folosită politic pentru a distrage atenția de la probleme majore ale societății, precum criza economică, prețurile sau nivelul de trai.

El afirmă că o mare parte a populației, estimată la peste 10 milioane de români, nu e preocupată de problema procurorilor, considerând-o un subiect umflat de anumite grupări de opinie influente, dar care nu ține de prioritățile reale ale cetățenilor.

Concluzie

Reacția pasivă a românilor la creșterile de taxe, măsurile de austeritate și întărirea chestiunilor legate de justiție reflectă o stare de resemnare alimentată de lipsa unei perspective credibile de schimbare, de cultura protestului deficitară și de o largă divizare socială. În contrast, Bulgarii au reușit să forțeze schimbarea guvernamentală în urma protestelor masive.