România va discuta la Ankara despre solicitări pentru Summitul NATO

Summitul NATO de la Ankara, programat pentru 7 și 8 iulie, reunește liderii celor 32 de state membre, inclusiv președintele Statelor Unite, Donald Trump. Agenda secției va fi dedicată transformării angajamentelor în investiții și capabilități militare concrete, precum modernizarea sistemelor de supraveghere maritimă, extinderea misiunii de deminare și sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova.

Prezentarea incidentului de la Constanța de către România

România va aduce în discuție incidentul cu drone produse în apropierea sau pe teritoriul național. Bucureștiul intenționează să folosească acest incident, precum și cazurile în care fragmente de drone au fost identificate aproape de frontiera cu Ucraina, pentru a evidenția vulnerabilitățile în detectarea și interceptarea dronelor care zboară la altitudini mici. Sursele indică faptul că autoritățile române doresc să atragă atenția asupra riscului real reprezentat de aceste aparate.

Proiecte de apărare antidrone și perspectivele lor operative

Discuțiile vor viza soluții temporare pentru combaterea dronelor, întrucât proiectele majore antidrone în pregătire ar putea avea rezultate concrete abia în 2029-2030. În această perioadă, Bucureștiul caută capabilități rapide de dislocare pe flancul estic al NATO.

Dislocarea radarelor și elicopterelor din alianță

Printre opțiunile analizate se află dislocarea unor sisteme radar din Slovacia pentru detectarea dronelor apropiate de teritoriul național. De asemenea, Spania a promovat disponibilitatea de a trimite elicoptere pentru misiuni de interceptare și doborâre a dronelor, însă detaliile și calendarul acțiunilor nu sunt clarificate încă.

PUBLICITATE

Supravegherea maritimă și extinderea misiunii de deminare

România intenționează să își întărească supravegherea maritime prin solicitarea de senzori noi pentru detectarea rapidă a dronelor maritime, minelor și altor amenințări. În paralel, autoritățile lucrează la actualizarea Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR) pentru a îmbunătăți identificarea rapidă a amenințărilor.

De asemenea, România are în vedere extinderea mandatului grupului naval de combatere a minelor marine în regiune, pentru a include protejarea infrastructurii critice precum porturile, conductele, cablurile submarine și platformele energetice.

Discuții privind participarea la proiecte europene și financiare

Summitul va aborda și dificultățile legate de accesul companiilor americane și turce la proiectele europene de apărare. Leaderii caută o formulă pentru a permite participarea partenerilor non-europeni, fără ca fondurile europene destinate industriei de apărare să fie ostile producătorilor din afara Uniunii Europene.

Întârzieri în livrările militare și incertitudinile privind F-35

O problemă majoră ridicată este întârzierea livrărilor de echipamente militare comandate din Statele Unite. Sursele menționează nemulțumiri ale mai multor state europene, inclusiv din cauza incapacității de a înlocui rapid echipamentele învechite, ceea ce afectează planificarea și capacitatea de reacție.

În privința avioanelor F-35, programul de achiziție pentru România, cu termen estimat inițial pentru 2030, nu are certitudini de respectare a calendarului. Sursele afirmă că nu se poate preciza exact când vor ajunge, menționând costurile ridicate și complexitatea întreținerii acestor aparate.

Apropierea sprijinului financiar pentru Ucraina

România analizează posibilitatea de a continua sprijinul financiar pentru Ucraina, planificând o contribuție de aproximativ 50 de milioane de euro, egală cu cea din anul anterior. Anunțul ar putea fi făcut la Ankara, în contextul sprijinului pentru achizițiile de apărare ale Ucrainei și Moldovei, considerând securitatea acestor state ca fiind esențială pentru stabilitatea flancului estic al NATO.