România se află din nou pe un loc slab în Indicele Mondial al Libertății Presei 2025, publicat de Reporteri Fără Frontiere (RSF). Podiumul este ocupat de Norvegia, Țările de Jos, Estonia, Danemarca și Suedia, în timp ce Moldova, cu locul 31, depășește România cu 18 poziții.

Tendințe autoritare și slăbirea pieței media

Raportul RSF evidențiază creșterea presiunilor politice asupra mass-media românească. În România, tendințele autoritare se accentuează, iar piața media este considerată serios slăbită. România se poziționează pe locul 49 din 180 de țări evaluate, un clasament pesimist pe termen lung.

Lipsa transparenței în finanțare

Potrivit RSF, peisajul mediatic din România este diversificat, însă problematica finanțării pune în pericol credibilitatea mass-media. Lipsa de transparență în gestionarea fondurilor, în special cele publice, și dependența de surse externe, subminează încrederea în presa românească. În plus, fondurile publice ale partidelor politice nu sunt clar documentate, ceea ce generează suspiciuni de practici neetice.

Impactul politic și interferențele

Mass-media din România este fragmentată și vulnerabilă. Deciziile editoriale sunt adesea influențate de interesele proprietarilor. Interferența politică este frecventă, în special în numirile șefilor radiodifuziunii publice și ale Consiliului Naționale al Audiovizualului. Partidele politice pot obține acoperire favorabilă în schimbul finanțării opaque, iar discursul politic devine mai agresiv față de jurnaliști.

Legislație și siguranța jurnaliștilor

Deși legislația românească privind libertatea presei și accesul la informații este aliniată standardelor europene, aplicarea acesteia este insuficientă. RSF semnalează că amestecul procurorilor în activitatea jurnalistică duce la hărțuire, iar sistemul judiciar crește numărul proceselor abuzive. Siguranța jurnaliștilor români rămâne o problemă, mai ales în contextul conflictului din Ucraina, fiind adesea ținta amenințărilor și intimidărilor.

Finanțarea opacă și influența coruptă

Mecanismele de finanțare ale mass-media din România sunt adesea opaque sau corupte. Dependența de subvenții și fonduri externe, combinată cu practici de deturnare a fondurilor publice, distorsionează piața și subminează funcția de supraveghere a presei. Majoritatea companiilor media nu reușesc să asigure sustenabilitatea economică, fiind vulnerabile la influența externă.

Siguranța și libertatea jurnaliștilor în context internațional

RSF subliniază că amenințările și atacurile împotriva jurnaliștilor persistă, în special în timpul conflictului din Ucraina. În era în care peste jumătate din țările lumii se află în categorii „dificil” sau „foarte grav” privind libertatea presei, România se înscrie printre statele cu probleme majore. Nivelul libertății presei în lume s-a deteriorat, iar jurnaliștii sunt tot mai expuși riscurilor.

Clasamentul mondial și comparație regională

Potrivit RSF, Norvegia, Țările de Jos, Estonia, Danemarca și Suedia ocupă primele poziții în clasament. Moldova se află pe locul 31, fiind singura țară din Europa de Est încadrată în categoria „satisfăcătoare”. România se află cu 18 poziții în urma Moldovei, iar situația în regiune rămâne alarmantă.

RSF avertizează că, pentru prima dată, mai mult de jumătate din statele lumii sunt clasificate drept „dificilă” sau „foarte gravă” în ceea ce privește libertatea presei. Evoluția tinde spre o restrângere continuă a libertății mediatic. În 2002, 20% din populația globală trăia în țări cu libertate bună a presei; acum, această procentaj a scăzut sub 1%.

Raportul RSF are ca exemple și alte situații din regiune și din întreaga lume, accentuând declinul continuu al libertății de exprimare, sub influența discursurilor politice ostile, a legislației și a practicilor economice care limitează independența presei.