România va fi monitorizată în continuare pentru implementarea reformelor și proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), chiar și după finalizarea perioadei oficiale de implementare în august 2026, potrivit unui document consultat de Economedia. Comisia Europeană păstrează dreptul de a efectua verificări, controale și audituri până la cinci ani de la ultima plată efectuată către România.

Durata supravegherii post-implementare

Conform documentului, verificările privind modul de implementare a proiectelor finanțate prin PNRR vor continua până în 2031. Acest termen acoperă toate proiectele și reformele din domenii precum infrastructură de transport, guvernanță a companiilor de stat, digitalizare, pensii, fiscalitate și reforme administrative.

Recomandarea face referire la toate jaloanele și țintele asumate de România, care vor fi monitorizate şi după încheierea oficială a perioadei de implementare.

Avertismentul Comisiei Europene privind reversibilitatea reformelor

Comisia Europeană subliniază că un jalon sau o țintă considerate anterior îndeplinite pot fi revocate dacă reformele respective sunt abandonate sau dacă nu mai sunt aplicate efectiv în practică. În cazul identificării unei astfel de situații, acestea pot fi considerate „reversate”, ceea ce poate duce la suspendarea sau reducerea plăților către România.

Executivul european precizează că implementarea reformelor asumate prin PNRR trebuie să se bazeze pe o „traiectorie mai amplă de reformă”, nu pe măsuri temporare. Aceste reforme vor fi și în continuare monitorizate atât prin mecanismele europene, precum Semestrul European, cât și prin procedura de deficit excesiv, dacă este cazul.

Impactul asupra fondurilor europene

În cazul în care autoritățile române vor reveni asupra reformelor sau nu vor menține progresul în implementarea lor, Comisia Europeană ar putea suspenda sau reduce plățile către România. Astfel, respectarea angajamentelor asumate în planul de redresare rămâne o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene aferente PNRR.

Reformele și proiectele din PNRR sunt considerate componente ale unei strategii pe termen lung, care vizează consolidarea și modernizarea economiei și administrației românești.

„Îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și a obiectivelor presupune ca măsurile legate de etapele și obiectivele îndeplinite anterior în mod satisfăcător să nu fi fost anulate”, citează Comisia Europeană articolul 24 din Regulamentul PNRR.

Această prevedere indică clar că orice revenire asupra reformelor sau abandonarea lor poate avea consecințe asupra fondurilor europene alocate.

Documentul subliniază importanța continuării reformei și după finalizarea perioadei de implementare, pentru a asigura sustenabilitatea rezultatelor și respectarea angajamentelor asumate în cadrul planului de redresare.

Reprezentanții autorităților române și ai Uniunii Europene trebuie să monitorizeze în permanență evoluția proiectelor pentru a evita eventuale sancțiuni sau reducerea fondurilor, în special în contextul mecanismului de verificare și audit pe termen lung.