România a importat fructe și legume în valoare de aproape două miliarde de euro în anul 2025, ca urmare a unei crize de producție și a preferinței consumatorilor pentru produse cu aspect mai estetic decât gust. Creșterea valorii importurilor de legume a depășit 60%, în timp ce la fructe a fost înregistrată o creștere de 30%. Importurile acoperă 55% din consumul național de cartofi, iar cele mai importate produse sunt roșiile, cartofii, ceapa, ardeii și morcovii.

Valoarea și volumele importurilor de legume și fructe

De la începutul anului 2021, valoarea importurilor de legume s-a dublat, atingând 530 de milioane de euro în 2021 și depășind această sumă în 2025. În cazul fructelor, importurile au crescut de la 766 de milioane de euro la peste un miliard de euro în aceeași perioadă. Cantitatea consumată de fructe a rămas aproape constantă, în jur de un milion de tone anual, în timp ce pentru legume s-a înregistrat o creștere de peste 15%.

Impactul condițiilor meteorologice și al exporturilor

Producția locală de fructe a fost afectată sezonier de înghețuri, ceea ce a condus la o criză de aprovizionare. Un producător de fructe a afirmat că mărul nu poate fi păstrat până în luna mai, explicând dificultățile de depozitare cauzate de condițiile meteo. În perioada actuală, importurile vin din Grecia, Franța și Italia, iar pentru perioadele de vară, sprijinul acordat producătorilor locali este mai redus, din cauza limitărilor sezonier.

Preferințele consumatorilor și adaptarea magazinelor

Consumatorii preferă în mare măsură produsele estetic plăcute, ceea ce determină magazinele să-și adapteze oferta. Un aprozar din România a afirmat că merele de Voinești, de exemplu, sunt selectate după aspect, fiind preferate cele care păstrează o textură crocantă în interior, chiar dacă acestea pot fi mai afânate în anumite zone.

Contextul intern: importuri și exporturi

România este cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar 60% din legumele de pe masa consumatorilor sunt importate. Această situație evidențiază vulnerabilitatea sectorului vegetal, în ciuda performanțelor la nivel de export agricol. Prognozele internaționale și evoluțiile climatice rămân factori critici pentru dezvoltarea viitoare a agriculturii românești.