Comisia Europeană a prezentat previziunile economice pentru toamna anului curent, precum și analiza situației financiare și economice a fiecărui stat membru. Conform previziunilor, în primele trei trimestre ale anului, creșterea economică a depășit estimările specialiștilor. Economia României urmează să înregistreze o creștere de 1,1% în 2026, iar în 2027 să accelereze peste 2%, conform prognozei Comisiei.

Instituția a prezentat previziunile economice pentru toamna anului 2025, realizând o analiză a dinamicii economice la nivel continental și național. Se estimează că, după atingerea unui plafon de 9,3% din PIB în 2024, deficitul bugetar general al României va scădea cu peste 3 puncte procentuale, ajungând la 5,9% din PIB în 2027. De asemenea, se preconizează că activitatea economică va continua să crească moderat, în ciuda mediului extern dificil.

„În 2025, creșterea reală a PIB-ului în România se așteaptă să încetinească la 0,7%, față de 0,9% în 2024. Incertitudinea politică și fiscală a influențat negativ consumul privat în prima jumătate a anului, în timp ce adoptarea pachetelor de consolidare fiscală în timpul verii are potențialul de a reduce și mai mult veniturile disponibile, iar consumul public ar trebui să înregistreze o scădere. O relansare moderată a investițiilor în formarea brută de capital, precum și menținerea exporturilor reziliente, sunt anticipate să susțină economia”, conform datelor publicate de CE.

Reducerea deficitului României până în 2027

Economia națională va continua să se dezvolte, beneficiind de redresarea treptată a investițiilor private, de creșterea cheltuielilor finanțate prin PNRR și de îmbunătățirea exporturilor nete. În 2027, se preconizează ca PIB-ul real să crească peste 2%. Specialiștii anticipă că deficitul bugetar general, care a fost de 9,3% din PIB în 2024, va scădea la 8,4% în 2025 și la 6,2% în 2026, datorită pachetelor de măsuri fiscale implementate.

Se estimează că, în 2026, efectul complet al măsurilor de consolidare fiscală, împreună cu înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și majorarea impozitelor, combinate cu o inflație ridicată, vor duce la o reducere a consumului privat. Această scădere ar putea limita creșterea importurilor, în timp ce exporturile își vor menține tendința ascendentă. Pentru 2027, se prognozează o diminuare a inflației, o relaxare a politicii monetare și o creștere economică de 2,1%. În plus, deficitul de cont curent va reduce la 6% din PIB în același an.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Taxa pe alimente devine realitate în Uniunea Europeană. Ce produse vor fi supuse supraimpozitării, inclusiv în România

Economistul Cristian Socol propune un plan de adaptare pentru 9 milioane de români vulnerabili, cu impact zero asupra bugetului de stat