România are cei mai mulți tineri fără job și școală din UE, dar și puțini absolvenți șomeri

România se află printre țările europene cu cele mai reduse rate ale șomajului în rândul absolvenților de studii superioare, dar are totodată probleme semnificative în ceea ce privește nivelul de ocupare a tinerilor și participanța la educație și formare profesională. Conform unei analize bazate pe date Eurostat, țara noastră ocupă un loc deficitar în cadrul Uniunii Europene în privința acestor indicatori.

Rata șomajului în rândul absolvenților de studii superioare

România, alături de Republica Cehă, Polonia și Bulgaria, are sub 1,5% șomaj în rândul persoanelor cu studii superioare. Aceasta reprezintă cea mai mică rată în comparație cu alte state europene. La nivelul altor țări, Macedonia de Nord, Turcia și Bosnia-Herțegovina înregistrează cele mai ridicate rate de șomaj în această categorie, de circa 7%. Grecia, în cadrul UE, are cea mai mare rată a șomajului pentru absolvenți, cu aproximativ 6%.

Rata generală a șomajului în Europa

În Europa, media șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 54 de ani este de 5,4%. Grecia are cea mai ridicată rată, de peste 9%, fiind urmată de Spania și Franța. Spania, deși are o economie considerată dinamică, înregistrează cea mai mare rată a șomajului pentru această categorie de vârstă, depășind 9%.

Germania are cel mai scăzut nivel de șomaj, sub 4%. În alte state, ratele variază: Cehia (2,4%), Malta (2,5%), Polonia (2,7%) și Olanda (2,9%). Serbia are o rată a șomajului de 8,7%, iar Turcia de 7,5%. Italia are un nivel de 6,6%, iar Franța de 6,1%.

PUBLICITATE

Perspectiva tinerilor și problema NEET

Peste 10% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din UE se încadrează în categoria NEET, adică nu lucrează, nu studiază și nu participă la programe de formare profesională. Rata medie în UE este de 11%, însă diferențele între state sunt semnificative.

România are cel mai ridicat procentaj de tineri NEET, de 19%. Alte țări cu valori peste 13% sunt Italia, Bulgaria și Grecia. La nivelul Olandei, această cifră este de 5%. În ultimii 10 ani, ponderea tinerilor din această categorie a scăzut cu peste 4% în Uniunea Europeană, cea mai mare reducere fiind în Italia și Grecia. În schimb, Germania, Luxemburg și Austria au raportat creșteri ușoare ale procentajului de tineri NEET.

Factori demografici și evoluție

Analiza indică faptul că nu există un profil clar al tinerilor NEET, fiind afectați atât femeile, cât și bărbații, precum și tinerii din mediul rural. În ultimul deceniu, îmbunătățiri semnificative au fost înregistrate în anumite state, însă România are o situație specifică, cu un procentaj considerabil al tinerilor care nu participă la activități de muncă sau educație.