România a pierdut aproximativ 4 milioane de cetățeni în ultimii 35 de ani, conform unei analize a Institutului Național de Statistică (INS), iar fenomenul migrației masive continuă să influențeze demografia, economia și stabilitatea socială a țării.

Ce indică datele INS despre migrația românească

În intervalul 1990-2024, peste 800.000 de români au emigrat definitiv, în timp ce circa 646.000 și-au stabilit domiciliul în țară. În 1990, au fost înregistrate aproape 100.000 de plecări, dar după finalul anilor 90, trendul a scăzut temporar, apoi a crescut din nou după 2011. În 2012, plecatul definitiv a depășit 30.000, iar în 2024 a atins pragul de 50.000.

Impactul migrației și percepția asupra încrederii în justiție

Migratia externă a avut o contribuție de 63% la declinul populației, iar sporul natural negativ a însemnat 37%. În perioada 2014-2024, 364.000 de copii născuți în străinătate, cu cel puțin un părinte român, au fost înregistrați în România, reprezentând peste 16% din totalul nașterilor în aceeași perioadă.

Un sondaj INSCOP din 2025 arată că 68,5% dintre români au încredere mică sau deloc în modul de aplicare a legii. Doar 29,8% consideră că legea se aplică în mod egal pentru toți cetățenii.

Răspândirea emigrării în Uniunea Europeană și în afara acesteia

Potrivit datelor Eurostat din 2025, circa 43 de milioane de persoane din UE locuiesc în alt stat decât cel de domiciliu, ceea ce echivalează cu aproximativ 10% din populația rezidentă a Uniunii. Dintre aceștia, 32,6% provin din alte state membre ale UE, iar 67,4% din țări din afara UE. România, Polonia și Slovacia au ponderi reduse ale populației născute în străinătate, dar înregistrează fluxuri mari de emigranți.

Perspectiva economistului Adrian Mitroi

Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la ASE, afirmă că exodul românilor nu reprezintă doar o plecare fizică, ci un „vot repetat” asupra mediului economic și administrativ. El subliniază că deficitul de forță de muncă din sectoarele productive rămâne acut, iar salariile nu au reușit să inverseze fenomenul migrației.

Economistul avertizează că, în timp ce economia poate susține temporar această tendință prin importul de forță de muncă din Asia, nu poate înlocui capitalul uman pierdut, coeziunea socială, cultura profesională sau încrederea în instituții. Mitroi consideră că exodul constituie un semnal și un „vot” individual asupra calității mediului economic și administrativ.

Nevoia de reforme și consecințele pe termen lung

Sociologul Vladimir Ionaș atrage atenția asupra faptului că datele arată o realitate dură: România pierde anual o elită politică, academică și culturală, care părăsește țara pentru a-și construi o viață peste hotare. El avertizează că impactul economic va fi cel mai vizibil odată cu pensionarea decrețeilor, într-un interval de câțiva ani, moment în care economia României s-ar putea „sufoca”.

Ionaș consideră că această situație subliniază clar nevoia unei reforme administrativ-teritoriale. Pierderea continuă de cetățeni, în special de tineri și specialiști, amenință sustenabilitatea dezvoltării naționale.

Concluzii și perspective

Datele oficiale relevă o migrație semnificativă, influențată de percepțiile asupra mediului social, economic și administrativ. Fenomenul continuă să reprezinte o provocare majoră pentru stabilitatea și viabilitatea pe termen lung a României.