Gradul de încredere al populației în principalele personalități politice rămâne scăzut, fără ca vreun lider să obțină susținere majoritară, – CURS în ianuarie 2026.
Sondajul realizat de CURS la nivel national în ianuarie 2026 indică un climat social dominat de pesimism, lipsă de încredere și așteptări economice negative. Rezultatele evidențiază continuarea nemulțumirii generale, observată la sfârșitul anului 2025, cu accent pe percepțiile negative privind direcția țării și nivelul de trai. Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion reprezentativ de 1067 de adulți rezidenți în România, cu vârsta de 18 ani și peste, în perioada 14-23 ianuarie 2026, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer).
Percepția românilor despre direcția în care se îndreaptă țara
Aproximativ 76% dintre respondenți cred că România urmează o traiectorie greșită, în timp ce doar 19% consideră că direcția este una pozitivă. 5% nu și-au exprimat o opinie clară. Aceste date reflectă un sentiment colectiv de frustrare și lipsă de încredere în evoluția generală a țării.
În cine mai au românii încredere din randul liderilor politicieni
Per ansamblu, încrederea în liderii politici rămâne scăzută, fără ca vreunul dintre aceștia să beneficieze de susținere covârșitoare. Călin Georgescu are un nivel de încredere pozitiv de 36%, însă 60% dintre aceștia au o opinie negativă. George Simion și Dan Nicușor au înregistrat niveluri similare de încredere, de 32%, respectiv 31%, în timp ce Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt respinși de peste 70% dintre respondenți. Diana Șoșoacă se află pe poziția cu cel mai ridicat nivel de încredere, de 80%. Pentru personalități precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, datele indică o recunoaștere limitată la nivel național, majoritatea respondenților fiind necunoscuți.
Percepția asupra instituțiilor
În ceea ce privește evaluarea instituțiilor, românii au o părere favorabilă despre cele non-politice, precum Armata, Biserica și Serviciile de Pompieri, care sunt evaluate cu un nivel ridicat de încredere, între 61% și 80%. În schimb, instituțiile politice și justiția sunt percepute în mod predominant negativ, cu 75% dintre respondenți respingând Parlamentul și Sistemul Judiciar, în timp ce Guvernul și Curtea Constituțională sunt respinse de 73%. Președinția are un nivel de neîncredere de 67%, evidențiind o discrepanță semnificativă între opinia cetățenilor și instituțiile politice.
Proiecția asupra alegerilor parlamentare
În cazul unui scrutin parlamentat organizat duminica viitoare, AUR ar obține 35% din sufragii, urmat de PSD cu 23% și PNL cu 18%. USR ar acumula 10%, iar UDMR și SOS România ar înregistra câte 5%. Alte formațiuni ar aduna 2%. Aceste rezultate indică o fragmentare politică accentuată, cu o proporție semnificativă de alegători oriented spre alternative la sistemul politic actual.
Așteptări referitoare la evoluția economică și standardul de viață
Perspectiva economică pentru 2026 este predominant negativă. 63% dintre respondenți anticipează deteriorarea situației financiare și a nivelului de trai față de anul precedent, în timp ce 29% speră la o stagnare. Doar 7% prevăd o îmbunătățire, iar 1% nu au o opinie clară. Aceste cifre reflectă o stare de pesimism economic în rândul populației.
Așteptări privind evoluția prețurilor
Percepțiile despre evoluția prețurilor sunt extrem de pesimiste. Aproximativ 56% dintre români se așteaptă la creșteri semnificative ale prețurilor în 2026, în timp ce 34% anticipează creșteri moderate. Doar 7% cred că prețurile vor rămâne stabile, iar niciun respondent nu previzionează scăderi de prețuri. 3% nu și-au exprimat o opinie clară.
Opinia românilor despre reunificarea Republicii Moldova cu România
În cazul unui referendum despre reunificarea Republicii Moldova cu România, conform opiniei președintei Maia Sandu, 56% dintre respondenți ar vota în favoarea, iar 37% s-ar opune. 7% nu au exprimat o poziție clară. Aceste rezultate sugerează o împărțire semnificativă a opiniei publice privind această temă, fiind un subiect de mare polarizare.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
