Bulgaria se confruntă cu o criză acută de apă, o situație paradoxală pentru o țară cu resurse hidrice abundente. Mulți se întreabă cum a ajuns o atare națiune într-o asemenea dificultate.

La Breznik, în vestul Bulgariei, locuitorii sunt sub restricții de consum apelor încă din noiembrie 2024. Recipientul de acumulare a devenit un corp de apă redus, iar lipsa apei a crescut considerabil gradul de poluare cu mangan, anunță news agency.

Asediul cu apa la locuitorii din Breznik: Containerele, singurele surse

Stella Panova, organizatoare de proteste locale, a declarat pentru un post de radio național că, pe termen lung, se caută o nouă sursă prin conectarea orașului la un alt baraj. În prezent, acțiunile vizează forajele în satele din apropierie.

Sistemul de alimentare cu apă din Breznik a fost parţial modernizat, însă scurgerile din rețea continuă, atât în oraș, cât și în satele vecine.

Comunitatea de 4.000 de locuitori depinde de câteva containere mari amplasate în localitate. Acestea, însă, nu asigură o cantitate suficientă de apă pentru toată populația.

Mulți locuitori apelează la puțuri proprii sau rezervoare private, dar apa extrasă prezintă o contaminare semnificativă cu mangan.

Criza a generat disconfort extrem

Disconfortul resimțit de locuitori este extrem. O petiție publică solicită accesul la apă potabilă.

Bulgaria are la dispoziție suficiente resurse de apă din surse variate.

Problema nu constă în lipsa resurselor, ci în guvernanță și gestionarea eficientă a apei.

Prof. Petar Kalinkov, vicepreședinte al Asociației Bulgare a Apei, a explicat că reducerea pierderilor din sistemul de alimentare cu apă necesită o monitorizare constantă a scurgerilor și nu doar înlocuirea unor porțiuni din rețea.

Kalinkov a subliniat necesitatea forajelor adânci în zonele de aprovizionare cu apă din Pleven. Această propunere a fost respinsă de Direcția Bazinală.

Infrastructura învechită: Un punct slab în gestionarea apei

Fostul ministru al mediului, Assen Lichev, a subliniat importanța infrastructurii și necesitatea realizării de noi baraje.

Mai multe diguri ar fi putut preveni situațiile dificile din prezent, potrivit lui Lichev.

Prioritatea constă în reducerea pierderilor de apă în rețelele existente și în special în zonele care se bazează pe surse de suprafață.

Criza dezvăluie o situație contradictorie.

Bulgaria deține suficiente rezerve de apă, dar gestionarea deficitară, infrastructura vetustă și proiectele întârziate au făcut comunitățile vulnerabile.

Dacă pierderile nu sunt reduse și nu se implementează soluții de infrastructură pe termen lung, criza din Breznik poate deveni un exemplu nefericit pentru viitor.