Guvernul de la Chișinău a anunțat o reformă administrativ-teritorială majoră, menită să reducă numărul de unități administrative de la 32 la 10 raioane, iar fiecare primărie va trebui să aibă cel puțin 3.000 de locuitori până la alegerile din toamna anului 2027. În prezent, peste 87% dintre cele 892 de primării din Republica Moldova au sub acest prag.

Detalii despre reforma în Republica Moldova

Conceptul prevede amalgamarea voluntară a localităților, realizabilă până în 2027. În proces sunt peste 450 de primării, care au inițiat deja astfel de acțiuni. Reforma urmărește modernizarea administrației publice locale și crearea unor primării mai eficiente, capabile să ofere servicii de calitate mai bună pentru cetățeni.

Modificări legislative și procesul de amalgamare

Parlamentul de la Chișinău a adoptat vineri, 24 aprilie, o inițiativă legislativă pentru simplificarea mecanismului de amalgamare voluntară. Noile prevederi reduc birocrația și permit luarea deciziilor cu majoritate simplă a consilierilor, eliminând plafonul de 25 km între localități. Procesul devine mai flexibil, iar localitățile vor putea decide mai ușor asupra centrului administrativ și denumirii UAT-urilor consolidate.

Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare voluntară în orașul Leova și comuna Călinești, din raionul Fălești.

Probleme structurale și motivele reformei

Potrivit documentelor oficiale, majoritatea primăriilor moldovene sunt mici, cu sub 3.000 de locuitori, ceea ce duce la cheltuieli administrative ridicate, de aproape 30% din buget. În plus, infrastructura și serviciile publice sunt insuficiente, cu 34% dintre locuințe fără acces la apă și canalizare. Modernizarea și atragerea fondurilor europene devin dificile pentru comunele mici, care nu dispun de specialiști în managementul proiectelor și achiziții.

Autoritățile moldovene subliniază că sistemul administrativ actual este extrem de fragmentat, cu o medie de 2.708 locuitori pe unitate administrativ-teritorială, ceea ce este sub media UE de 4.685 de locuitori.

Reacția organizației autorităților locale

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a criticat proiectul de lege, solicitând o revizuire substanțială. Reprezentanții acestei organizații au avertizat asupra riscurilor pentru democrația și autonomia locală, în special privind reducerea consultării cetățenilor. Aceștia consideră că proiectul trebuie să fie parte a unei reforme mai ample a administrației publice.

Aspecte legale și dificultăți de reformare

Constituția Republicii Moldova prevede existența unităților administrative în forma de sate, orașe, raioane și unitatea autonomă Găgăuzia. Pentru a înlocui termenul de „raion” cu „județ”, este necesar un consens parlamentar și susținerea a cel puțin două partide de opoziție, ceea ce face ca adoptarea modificărilor să fie dificilă și să întârzie reforma.

Deși denumirea de „județ” a fost folosită între 1998 și 2003, actualele prevederi nu stipulează în mod oficial această schimbare, iar dezbaterile rămân deschise.

Comparativ cu România

În România, structura administrativ-teritorială a rămas similară cu cea din anii ’60, ultimul proces de reformă fiind realizat în perioada comunistă. Astfel, în fapt, România are aproape 2.800 de comune, din care doar 1% se pot întreține financiar din venituri proprii, conform unor sondaje.

Majoritatea comunelor mici, precum Bătrâna din județul Hunedoara, cu circa 90 de locuitori, sau Certeju de Sus, cu aproximativ 2.800 de locuitori, au bugete insuficiente pentru a acoperi cheltuielile curente, fiind dependente de alocări externe sau sprijinul guvernamental. În cazul comunei Certeju de Sus, cheltuielile anuale pentru salarii ating în medie 3,5 milioane de lei, iar bugetul total, pentru 2025, a fost estimat la 1,67 milioane de lei, principalul cost fiind salariile angajaților.

De la bugetele locale, comuna are dificultăți financiare semnificative, iar în ultimii șase ani a acumulat datorii de peste 16 milioane de lei, cu o obligație restantă de peste 8 milioane de lei anul trecut.

Concluzii asupra situației

Reforma administrativ-teritorială a Republicii Moldova vizează consolidarea unităților administrative și creșterea eficienței serviciilor publice, în timp ce în România, majoritatea comunelor nu sunt sustenabile financiar și funcționează sub pragul economic de viabilitate, având salarii și bugete insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor.

Niciuna dintre cele două țări nu a realizat în mod real reforme ample de autonomie și structurare a administrației locale în ultimii ani.