Un raport oficial al Comitetului pentru Justiție din Camera Reprezentanților din SUA evidențiază implicarea directă a Comisiei Europene în alegerile din mai multe state europene, inclusiv România, prin presiuni asupra platformelor digitale și măsuri de cenzură a conținutului politic.

Conform documentului publicat pe 3 februarie 2026, România reprezintă cazul în care Comisia Europeană a implementat cele mai dure măsuri de control asupra discursului online în timpul campaniei prezidențiale din 2024.

Alegerile din România, invalidate după acuzații neconfirmate

Raportul subliniază că, în decembrie 2024, Curtea Constituțională a invalidat primul tur al scrutinului, câștigat de Călin Georgescu. Decizia s-a bazat pe informații de la serviciile de intelligence, care susțineau că Rusia ar fi influențat campania candidatului prin TikTok.

Documentele interne ale TikTok, prezentate ulterior autorităților române și Comisiei Europene, contrazic această teorie. Platforma a afirmat că nu a găsit dovezi privind existența unei rețele coordonate de mii de conturi legate de campania lui Georgescu.

Raportul american arată că, înainte de alegerile din România, Comisia Europeană a solicitat platformelor digitale să intensifice moderarea materialelor politice. Autoritățile române ar fi cerut eliminarea unor materiale politice, inclusiv critice la adresa partidelor de guvernare sau favorabile lui Călin Georgescu. TikTok a refuzat anumite solicitări, invocând libertatea de expresie.

„Sisteme de răspuns rapid” activate înaintea scrutinului

Conform raportului, Comisia Europeană a implementat sistemele de răspuns rapid înaintea mai multor alegeri majore. Aceste mecanisme permit verificatorilor de informații acreditați de către Comisie să solicite prioritar eliminarea conținutului online în perioadele electorale.

Raportul indică faptul că România nu reprezintă un caz izolat. Comisia Europeană ar fi utilizat mecanisme similare și în Franța, Germania, Italia, Polonia și Republica Moldova, solicitând platformelor digitale să elimine sau să restricționeze conținut politic considerat „problematica”, inclusiv postări ale candidaților sau mesaje critice la adresa guvernelor.

Autorii raportului afirmă că, deși aceste măsuri au fost prezentate drept acțiuni împotriva dezinformării, ele au avut impact direct asupra dezbaterii publice și asupra procesului electoral.

Comitetul pentru Justiție al Camerei Reprezentanților susține că, în ultimii ani, Comisia Europeană a exercitat presiuni continue asupra platformelor de socializare, inclusiv asupra conținutului politic din afara Uniunii, precum cel din Statele Unite.

Raportul complet poate fi consultat AICI.

Recomandarea autorului:

• ARMO neagă informațiile răspândite în spațiul public referitoare la pierderile semnificative ale României din taxarea coletelor din afara UE. „Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale”
• România a fost chemată în instanță de către Comisia Europeană din cauza depozitelor de deșeuri neconforme