Radu Miruță afirmă că planul Ucrainei cu dronele fără reacție în România
Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, afirmă că planul Ucrainei de a programa dronele să se autodetoneze în cazul pătrunderii în apele teritoriale ale României nu s-a bucurat de reacție. În opinia sa, această...
Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, afirmă că planul Ucrainei de a programa dronele să se autodetoneze în cazul pătrunderii în apele teritoriale ale României nu s-a bucurat de reacție. În opinia sa, această măsură ar fi o soluție pentru prevenirea incidentelor, precum cel din Portul Constanța, dar nu a primit confirmare oficială din partea Ucrainei.
Propunere privind autodetonarea dronelor în apele românești
Miruță propune ca dronele ucrainene să fie programate să se autodetoneze dacă pierd comunicarea cu operatorul în momentul pătrunderii în zona teritorială românească. El explică că dronele ar trebui să fie echipate cu sisteme GPS și senzori de la bord pentru a le permite să-și determine poziția și să acționeze independent. În cazul în care dronele intră în apele românești, ar trebui să se activeze un semnal de detonare generat automat de microprocesorul dronei.
El a subliniat că, în cazul bruiului electromagnetic, pierderea comunicației nu ar trebui să împiedice autodetonarea, deoarece dronele pot fi coordonate să explodeze pe baza poziției GPS. Miruță a adăugat că această măsură ar face imposibilă repetarea unui incident similar celui din Portul Constanța.
Negocieri și poziția românească
Ministrul a fost întrebat dacă partea ucraineană susține această propunere. El a răspuns că nu a primit încă o confirmare oficială de la Ucraina, dar intenționează să insiste pentru implementarea acesteia. Miruță consideră că nu există constrângeri militare sau strategice care să împiedice această măsură.
El a justificat poziția afirmând că prezența unor drone cu explozibil în apele teritoriale românești nu ar avea niciun beneficiu pentru partea ucraineană în contextul războiului din Marea Neagră. El a subliniat că instruirea și programarea dronei presupune două simple comenzi de cod, care pot fi implementate rapid de Ministerul Apărării.
Limitări ale sistemelor de detectare și problemele portului Constanța
Miruță a semnalat dificultăți în detectarea dronei în largul Mării Negre, observând că aceasta a pătruns în Portul Constanța fără a fi observată. El consideră că portul trebuie să dispună de propriile sisteme de detectare și avertizare pentru astfel de situații.
El a explicat limitențele radarelor utilizate de Garda de Coastă, afirmând că drona a fost greu de detectat. Drona a avut o altă poziție față de suprafața apei, fiind situată la doar 60 de centimetri deasupra mării, astfel încât în condiții de valuri această poziție poate fi dificil de observat.
Miruță mai evidențiază că radarele portului au limitări și nu puteau detecta dronele de la distanță, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate. El afirmă că portul trebuie să-și modernizeze sistemele de supraveghere pentru a putea identifica și reacționa la prezența unor drone nesemnalizate pe apă.
„Drona asta nu s-a văzut din largul Mării Negre, ceea ce este o problemă, dar acceptabil având tehnologia existentă. La apă, dronele pot sta la doar 60 de centimetri deasupra mării, ceea ce face dificil detectarea lor. Radarele actuale ale Gărzii de Coastă au limitări, iar portul nu a reușit să conștientizeze oportunitatea de a identifica în timp real intruziunile.”
Miruță a mai punctat că portul trebuie să aibă propriile metode de identificare a intrușilor, întrucât situațiile actuale indică o lacună în supraveghere. Trecerea dronei în port s-a produs fără ca sistemele de alertare existente să fie activate, fapt pe care îl consideră grav.
Sursa foto: Mediafax Foto
Sursă video: Euronews


0 comentarii