Procuroarea care s-a prezentat la Cotroceni pentru a-i reclama lui Nicușor Dan astăzi
Bogdan Pîrlog – procurorul care astăzi la Palatul Cotroceni a explicat președintelui Nicușor Dan viziunea sa despre „găștile” din sistemul judiciar și a formulat ulterior propuneri de modificare a legislației din Justiție – este același individ care a adus la disperare misiunea EUPOL din Afganistan.
Bogdan Pîrlog la Palatul Cotroceni
După doi ani de conflicte continue cu superiorii săi ierarhici, cu Departamentul de Resurse Umane al Misiunii, cu colegi, cu persoane înregistrate ilegal, cu acuzații considerate nefondate, dispute verbale sau prin corespondență electronică, precum și cu anchete disciplinare repetate și cu alt scandal de 54 de zile de concediu plătit, Bogdan Pîrlog – procuror în cadrul Asociației „Inițiativa pentru Justiție” – a fost practic revocat din Afganistan.
Șeful misiunii din Kabul, Karl Akhe Roghe, a transmis o notificare amplă autorităților române solicitând „repatrierea cu efect imediat” a lui Pîrlog. Însă, această situație a mai durat o vreme. A fost trimis de urgență în România, unde procurorul Pîrlog a început să se confrunte atât cu misiunea din Afganistan, cât și cu instanțele judiciare din București.
Karl Akhe Roghe, șeful Misiunii EUPOL din Afganistan
Contextul inițial al situației? Procurorul Pîrlog urma să fie „mentor al Procurorului General din Afganistan în cadrul unității anti-corupție”
Bogdan Pîrlog activează ca procuror din 2008. În 2010 a fost detașat pentru un an în cadrul misiunii EUPOL din Afganistan, conform hotărârilor succesive ale CSM. Înregistrează începutul activității sale în Kabul pe 4 decembrie 2010, conform documentelor.
Obiectivul său era să fie „mentor al Procurorului General din Afganistan în cadrul unității Anticorupție pentru Parchetul General, ulterior, să ocupe funcția de adjunct, sau să fie împuternicit la conducerea acestei structuri, iar după reorganizarea misiunii, să fie mentor al Procurorului General al Afganistanului în cadrul unității Anticorupție pentru Parchetul General și Ministerul de Interne”.
Șeful misiunii din Afganistan: „recomandăm cu tărie repatrierea lui Bogdan Pîrlog către autoritățile naționale responsabile, dacă este posibil, cu efect imediat”
Documentele Gândul detaliază conflictele aproape continue între șeful misiunii din Kabul, Karl Akhe Roghe, și Bogdan Pîrlog. Comandanții din Afganistan exprimau „îngrijorări privind conduita neprofesionistă a lui Pîrlog,” de „tendința de comportament impropriu față de colegi,” de „refuzul persistent de a respecta instrucțiunile superiorilor” și de „lipsa de înțelegere a intereselor misiunii într-un mediu periculos”.
„Toate măsurile manageriale și disciplinare nu au reușit să-l oprească pe Pîrlog din urmărirea intereselor proprii într-un mod inacceptabil, devenind o vulnerabilitate pentru reputație, management, eficiență și mandatul misiunii”, se menționează în documente.
Documentele din Afganistan descriu punctual, de către superiorii săi, scandalurile în care a fost implicat procurorul:
- Ianuarie 2012: deschiderea unei anchete disciplinare pentru acuzații false la adresa unui superior
- August 2012: inițierea unei investigații disciplinare pentru comportament neprofesional
- Octombrie 2012: scandal legat de concediu, Pîrlog continuând să formuleze acuzații și plângeri fără dovezi
- Noiembrie 2012: Pîrlog a criticat politica de resurse umane a EUPOL și a depus reclamări împotriva mai multor șefi pentru „proceduri ilegale”
- Decembrie 2012: conflict pe concediu, solicitând 54 de zile plătite pentru 2012
- Ianuarie – februarie 2013: surprize și dispute continue cu departamentul HR al EUPOL
- Februarie 2013: probleme privind corespondența electronică și adjunctul șefului misiunii
- Martie 2013: o nouă anchetă disciplinară pentru nerespectarea Codului de Conduită al EUPOL
- Martie 2013: ultima avertizare adresată
- Aprilie 2013: scandal legat de înregistrarea secreta a staffului EUPOL făcută de Pîrlog
- Iunie 2013: comportament de insubordonare
Șeful misiunii EUPOL din Kabul, Karl Akhe Roghe, îl caracterizează pe Pîrlog ca fiind o „constată sursă de tensiune pentru EUPOL Afganistan” și concluzionează:
„De aceea, deoarece această situație necesită o atenție urgentă și deosebită, considerăm că singura opțiune este să recomandăm cu tărie repatrierea către autoritățile române, dacă este posibil, cu efect imediat”.
Unele documente au apărut deja în presa română, în contextul scandalurilor în care a fost implicat de-a lungul timpului Bogdan Pîrlog.
La solicitarea misiunii din Afganistan, CSM a încetat detașarea lui Pîrlog; acesta se luptă, în instanțele din București, cu misiunea și cu Uniunea Europeană
Astfel, pe 11 martie 2013, după mai puțin de doi ani și jumătate, șeful misiunii EUPOL din Kabul, Karl Akhe Roghe, a solicitat repatrierea „imediată” a lui Pîrlog.
„Șeful Misiunii EUPOL Afganistan, Karl Akhe Roghe, a transmis o notificare autorităților române recomandând repatrierea sa imediată. Această solicitare a declanșat un proces care a condus la încetarea anticipată a detașării și încheierea participării sale în cadrul misiunii EUPOL”, arată documentele.
Pîrlog consideră această decizie a șefului misiunii ca fiind ilegală.
Pîrlog acționează în instanță și cere despăgubiri de 2,3 milioane de euro
În original, MAE român a transmis Ministerului Justiției adresa șefului EUPOL din Afganistan, în care se solicita repatrierea urgentă a lui Pîrlog. La rândul său, MJ a trimis aceste documente către CSM, care a hotărât încetarea detașării.
Pîrlog a contestat hotărârea CSM la Tribunalul București, iar scandalul a izbucnit pe 8 octombrie 2014. Procurorul Bogdan Pîrlog a intentat proces împotriva tuturor:
- Ministerul Afacerilor Externe
- Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Ministerul Justiției
- Consiliul Superior al Magistraturii
- Uniunea Europeană
- Serviciul European de Acțiune Externă
- Politicile de Securitate și Apărare Comună
- Capacitatea Civilă de Planificare și Conducere a UE
- Misiunea Poliției Europene din Afganistan, Hansjorg Haber
- Karl Akhe Roghe – Misiunea Poliției Europene din Afganistan
- Pieter Deelman – Misiunea Poliției Europene din Afganistan
- Akbar Mohabat – Misiunea Poliției Europene din Afganistan
În 2014, Bogdan Pîrlog cere Curții de Apel București, Secția Contencios, anularea deciziei șefului EUPOL Afganistan, Karl Akhe Roghe, privind recomandarea de repatriere.
Pîrlog solicită:
- „reintegrarea rapidă în cadrul misiunii și plata drepturilor pierdute începând cu 15.07.2013”
- „obligarea pârâților la plata despăgubirilor pentru prejudiciul material de 1.374.414,16 euro și prejudiciul moral de 1.000.000 euro, cauzate de emiterea unui act administrativ ilegal”
- „plata dobânzilor legale și cheltuielilor de judecată”
Pîrlog revendică în instanță că solicitarea șefului misiunii din Afganistan reprezintă „o petiție formulată de un cetățean străin”
Procurorul Pîrlog susține că „nu există dispoziție legală care să confere CSM atribuția de a decide asupra unei recomandări de repatriere, aceasta fiind inadmisibilă”. Documentele arată că nici măcar Karl Akhe Roghe nu i-a adus la cunoștință decizia de repatriere, iar Pîrlog a aflat despre aceasta indirect, din corespondența de la Kabul după câteva luni, pe 11 iulie 2013, când CSM i-a transmis adresa șefului misiunii.
Procurorul argumentează că decizia șefului din Afganistan ar fi trebuit calificată de autoritățile române drept o „petiție formulată de un cetățean străin în nume propriu”, și nu ca un act oficial al misiunii.
„Faptul că respectivul cetățean ocupă o funcție de conducere la misiune și că, în afara cadrului legal, transmite această solicitare folosind funcția și canalele oficiale, nu o face o cerere oficială a șefului misiunii EUPOL Afganistan. (…) În concluzie, adresa prin care Karl Akhe Roghe, șeful misiunii, a recomandat repatrierea, reprezintă un act administrativ emis în exercitarea aparentă a autorității delegate de statul român (ca urmare a delegării de autoritate),” scrie Pîrlog.
Decizia Curții de Apel București: actul șefului misiunii din Afganistan nu este un act administrativ clasic și nu poate fi contestat. Pîrlog pierde procesul, dar nu renunță
Curtea de Apel a constatat că, la 17 iunie 2013, șeful misiunii EUPOL Afganistan, Karl Akhe Roghe, a transmis o adresă autorităților române recomandând repatrierea lui Pîrlog.
„Reține că actul trimis de Karl Akhe Roghe, prin care a recomandat repatrierea în 17.06.2013, nu are calitatea unui act administrativ și, prin urmare, nu poate fi supus controlului judiciar în contenciosul administrativ. Reprezintă o măsură internă în cadrul relației dintre misiune și stat, nefiind supus controlului jurisdicțional național”, se precizează în decizia instanței.
Prin urmare, judecătorii au respins ca neîntemeiată excepția de necompetență și au declarat inadmisibilă acțiunea lui Pîrlog.
Curtea Supremă îl trimite acasă pe Pîrlog: doi judecători constatând că nu a achitat taxa judiciară de 100 lei
Însă, Pîrlog a continuat. În 2016, a depus recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, contestând decizia de la nivelul Curții de Apel.
Decizia ÎCCJ? Trei judecători – Simona Marcu, Gabriela Bogasiu și Angelia Stănișor – au respins recursul pentru că procurorul nu a plătit taxa de timbru de 100 de lei.
„Având în vedere că recurentul nu a achitat taxa de timbru, Înalta Curte anulează recursul ca netimbrat, conform art. 486 alin.3 Cod proces civil, și, în conformitate cu art. 493 alin.5, îl respinge ca inadmisibil”, se notează în hotărâre, pronunțată pe 20 iulie 2016.
Ulterior, Pîrlog și-a înființat propriul „Inițiativa pentru Justiție”. A fost sancționat de Inspecția Judiciară și CSM, fiind implicat și în dosarul 10 august, prin autosesizare.
Recent, după multiple scandaluri, procurorul general al României, Alex Florența, a cerut revocarea lui Pîrlog din funcția de conducere a Parchetului Militar București, urmând ca decizia finală să fie luată de CSM – Secția de Procurori.
Astăzi, după ce s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan, Bogdan Pîrlog a prezentat propuneri pentru reformarea legilor Justiției.
Sfârșitul colaborării lui Pîrlog cu Afganistanul a venit după ce șeful misiunii EUPOL, Karl Akhe Roghe, a decorat alți cinci polițiști români pentruPerformanța lor în Kabul, dar nu și pe procurorul Pîrlog, pe care l-a trimis în țară.
RECOMANDAREA AUTORULUI
