TEHNOLOGIE

Procesele pentru neplata întreținerii pot începe după trei luni de restanță

Restanțele la plățile de întreținere pot conduce la penalități și proceduri judiciare, conform Legii nr. 196/2018, aplicabilă și în anul 2026. Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în instanță proprietarul care nu-și...

27 iunie 2026 2 ore în urmă de Ștefan Rosu

Restanțele la plățile de întreținere pot conduce la penalități și proceduri judiciare, conform Legii nr. 196/2018, aplicabilă și în anul 2026. Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în instanță proprietarul care nu-și achită cotele de contribuție pentru cheltuielile comune, după acumularea unei restanțe de cel puțin 90 de zile.

Când apar restanțele la întreținere

Fiecare proprietar trebuie să contribuie la cheltuielile comune ale blocului, indiferent dacă locuința este ocupată, goală sau închiriată. Cheltuielile acoperă servicii precum apă, căldură, curățenie, reparații, iluminat în zonele comune, fundraising pentru reparații sau fond de rulment.

Suma datorată apare pe lista fiscală, iar neachitarea acesteia până la termenul stabilit duce la clasificarea ca restanță. Proprietarul restant devine astfel subiectul procedurilor de recuperare a datoriei demarate de asociație.

Intervalul după care poate fi acționat în instanță

Potrivit legii, asociația, reprezentată de președinte, poate iniția acțiune în justiție după trecerea a 90 de zile de la scadență, dacă suma restantă nu a fost achitată. În acest termen, administratorul trebuie să notifice în scris proprietarul despre datorie și să îi acorde timpul necesar pentru plată.

PUBLICITATE

Procedura depinde și de comunicările anterioare. Înainte de a sesiza instanța, asociația trebuie să fi adus la cunoștința proprietarului restanțele, prin notificări formale, pentru a demonstra că a notificat debitorul.

Pentru cazurile de neplată prelungită, se pot aplica penalități pentru întârziere, dar acestea nu pot depăși 0,2% pe zi, după 30 de zile de la data scadentă. Penalitățile nu pot să însumeze mai mult decât suma datorată inițial, chiar dacă întârzierea se prelungeste.

De exemplu, pentru o datorie de 1.000 de lei, penalitățile zilnice nu pot depăși 2 lei și nu pot situa totalul lor peste suma principală datorată.

Opțiunile asociației de proprietari

Asociația poate transmite notificări de restanță, poate calcula penalități, poate cere în instanță recuperarea sumelor și, în final, poate apela la executare silită. Aceste măsuri pot include popriri pe conturi bancare, venituri sau alte măsuri legale.

Proprietarii nu trebuie să ignore notificările, deoarece reduc riscul implicațiilor legale și financiare. Soluțiile de eșalonare a plăților pot ajuta la evitarea unor costuri suplimentare și a proceselor în instanță.

PUBLICITATE

0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *