Prețul gazelor naturale din România ar putea înregistra o scădere după începerea producției în proiectul Neptun Deep, estimată pentru anul 2027, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Modelele economice pentru perioada 2027-2030 indică trei scenarii posibile privind evoluția prețurilor, însă impactul asupra facturilor consumatorilor finali rămâne incert.

Impactul exploatării gazelor din Marea Neagră asupra prețului

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, afirmă că, după inițierea producției la Neptun Deep, ar putea apărea o presiune descendentă asupra prețului gazului în România, în special pe partea de ofertă internă și costuri. În scenariul cel mai optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî până la intervalul 27-32 euro/MWh, iar prețul plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, cu aproximativ 10% sub plafonul actual pentru consumatorii casnici.

Factori care pot determina reducerea prețului

Producția majorată de gaze, estimată să atingă circa 8 miliarde mc/an odată cu debutul activității de la Neptun Deep, ar putea aproape să dubleze oferta internă până în 2030. În condițiile unei cereri anticipate de 10-11 miliarde mc/an, această creștere ar putea diminua dependența de importuri și, teoretic, să exercite presiune asupra prețurilor.

De asemenea, extinderea rețelelor de distribuție și consolidarea infrastructurii pentru gaz asigură o piață mai integrată, reducând costurile logistice și de tranzacționare, fapt care poate contribui la formarea unor prețuri mai competitive.

De ce nu este garantată scăderea prețurilor

Există mai mulți factori ce pot împiedica reducerea prețurilor gazelor. Cererea internă poate crește, mai ales dacă se aprovizionează centrale pe gaze pentru înlocuirea centralei pe cărbune, ceea ce ar putea menține sau chiar crește nivelul prețurilor.

Exporturile pot influența, de asemenea, nivelul internațional al prețurilor. Dacă gazele românești vor fi vândute pe piețele externe cu prețuri mai mari decât cele interne, prețul de referință pentru consumatorul local poate fi influențat. Reglementările fiscale și legislative, incluzând taxe și redevențe, pot, de asemenea, să mențină prețurile sus, chiar dacă oferta internă crește.

Factorii geopolitici și volatilitățile de pe piața globală a gazelor naturale, precum prețurile LNG și politicile europene, pot influența prețurile de import și, implicit, cele interne. De asemenea, costurile suplimentare pentru transport, distribuție și tarife pot influența factura finală a consumatorilor, chiar dacă prețul en-gross scade.

Proiectul Neptun Deep și perspectiva pe termen mediu

Dumitru Chisăliță susține că, în cazul unui scenariu optimist, prețul angro al gazului după 2027 ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh. Estimările arată că, în aceste condiții, prețul final plătit de consumatorii casnici ar putea fi în jurul a 280 lei/MWh, cu circa 10% sub plafonul actual.

Despre piața gazelor și beneficiari

Gazele extrase din zona Mării Negre vor intra în piața europeană, unde nu vor fi rezervate exclusiv consumatorilor români. Prețul pentru gazul românesc va fi stabilit de condițiile segmentului european, unde prețurile mai mari din alte țări, precum Bulgaria sau Ungaria, pot determina direcția de vânzare a resurselor.

Apar și alte preocupări legate de creșterea consumului intern, în contextul construcției de centrale electrice noi. Estimările indică o creștere a cererii de gaze cu aproximativ 25% până în 2030, fapt ce poate limita efectul scăderii prețurilor din surplusul producției.

Impactul asupra consumatorului final

Prețul gazului reprezintă o facilitate pentru piața en-gros, dar factura finală a consumatorilor poate fi influențată semnificativ de tarifele de transport, distribuție și taxele aplicate. Modificările în reglementări pot menține sau chiar crește costurile finale, independent de prețul de achiziție al gazelor.

Concluzie

Modelele pentru perioada 2027-2030 sugerează că, în cel mai favorabil scenariu, prețurile gazelor pot scădea cu circa 10%. Cu toate acestea, realitatea va depinde de multiple variabile interne și externe, inclusiv cererea internă, reglementările fiscale și situațiile geopolitice.

Adevărata întrebare rămâne cine va beneficia de aceste resurse: consumatorii, bugetul statului sau companiile străine, în condițiile în care gazele din Marea Neagră nu vor fi exclusiv pentru consum intern și produsele din această exploatare vor participa pe piața europeană la cele mai avantajoase prețuri.