Agenția de știri de la Moscova a anunțat trecerea în neființă a fostului președinte Ion Iliescu, citând un extras din comunicatul oficial al Spitalului „Agrippa Ionescu”: „Guvernul român a anunțat că fostul șef de stat Ion Iliescu a decedat”, a informat agenția TASS.

“Cu profundă tristețe, Guvernul anunță dispariția fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul conducător al țării a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență «Prof. Dr. Agrippa Ionescu»”, se menționează în comunicatul publicat pe site-ul guvernamental, citat de TASS.

Agenția de presă rusă mai precizează că primul președinte al României post-decembrist, Ion Iliescu, a fost internat pe data de 9 iunie. Medicii au diagnosticat ulterior, la vârsta de 95 de ani, o afecțiune oncologică la nivelul plămânilor.

TASS evidențiază că Ion Iliescu a fost o personalitate marcantă a vieții politice românești, inițiind cariera în anii 1950, însă a fost îndepărtat din funcțiile de conducere de (Nicolae) Ceaușescu în 1971.

În decembrie 1989, acesta a devenit lider al mișcării de protest revoluționară românească, care a dus la căderea regimului totalitar al lui Ceaușescu, precizează agenția rusă.

TASS prezintă pe Ion Iliescu ca un susținător al relațiilor constructive cu Federația Rusă

„Iliescu a deținut funcția de șef al statului român de trei ori: între 1989 și 1992, ca președinte al Consiliului Frontului Național de Salvare și al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (parlamentul de tranziție), între 1992 și 1996 și între 2000 și 2004, ca președinte ales al țării. În această perioadă, România a experimentat schimbări esențiale: s-a restabilit proprietatea privată, s-a introdus un sistem multipartid, iar drepturile și libertățile cetățenești au fost consolidate.

În acea perioadă, România a aderat la NATO și a finalizat procesul de aderare la UE. Totodată, Iliescu a pledat pentru relații constructive cu Federația Rusă. În 2003, a semnat la Moscova, alături de președintele Vladimir Putin, un tratat de prietenie și cooperare.

Ulterior, Parchetul General al României l-a acuzat pe Iliescu, pentru presupse crime împotriva umanității, susținând că, în 1989, a contribuit la crearea unei atmosfere de panică care a dus la violențe și decese. Totodată, a fost acuzat că a ordonat dispersarea unei demonstrații antiguvernamentale din 1990, fapt ce a generat victime. Iliescu a respins aceste acuzații, considerându-le motivate politic.

Ion Iliescu vorbește despre o înțelegere cu Rusia privind normalizarea relațiilor

Ion Iliescu s-a referit la acordul dintre România și Rusia privind normalizarea relațiilor, semnat în 2004. Potrivit spuselor sale, o condiție esențială pentru aderarea la UE și NATO era evitarea implicării în conflicte ce ar putea afecta aceste organizații.

„Da, România a avut un acord cu Federația Rusă, privind restabilirea relațiilor, rezultat din vizita efectuată la Moscova în 2004. Vă reamintesc, deoarece s-ar putea ignora sau nu se ştie, că una dintre condițiile aderării României la UE şi NATO era evitarea implicării în conflicte care ar putea afecta aceste organismații.

România a depus eforturi pentru normalizarea relațiilor cu Ungaria și Ucraina. Astfel, a fost semnat un pact cu Ungaria, similar modelului franco-german, iar înaintea summitului NATO de la Madrid (1997), s-a semnat un acord similar cu Ucraina, potrivit unor declarații anterioare ale lui Iliescu.

„România trebuie să întrețină raporturi normale cu Moscova”

Fostul președinte a mai susținut că, după invitația adresată României de a adera la NATO, președintele George W. Bush a susținut necesitatea integrării țării noastre în relațiile cu Rusia.

“De fapt, era o invitație către normalizarea relațiilor cu Moscova, care, la rândul său, ar fi permis și o soluționare a crizei transnistrene. Nimeni nu poate nega implicarea Federației Ruse în problema transnistreană, fie ca parte a problemei, fie ca parte a soluției. Același lucru e valabil pentru Ucraina.”

Pentru a fi parte a soluției crizei transnistrene, România trebuia să aibă relații normale cu Moscova. Așa-numita „înțelegere” cu Putin nu se referea la o negociere personală între el și Iliescu, ci la o reprezentare a interesului fiecărei țări. Acum, ar fi fost benefic pentru România ca acest proces de normalizare să se fi finalizat, contribuind semnificativ la soluționarea crizei transnistrene.

Ion Iliescu a mai susținut că, din motive de tactică electorală, s-a încercat generarea fricii că România poate fi atacată de Rusia.

“Și în acest context, retorica rusofobă e folosită în campaniile electorale. Uităm însă că suntem membri ai celei mai puternice alianțe politico-militare, și nu văd vreo altă națiune sau alianță capabilă să atace sau să intre în conflict armat cu NATO sau cu una dintre țările membre ale NATO.”

Conceptul de securitate colectivă funcționează: NATO, respectiv SUA, și-au întărit prezenta în România tocmai din acest motiv. Întărirea prezenței NATO permite, de asemenea, o mai ușoară soluționare a crizei din Ucraina. Entuziasmul unor politicieni și personalități publice românești pentru conflict este neînțeles și inacceptabil. NATO este o alianță defensivă, cu instrumentele necesare pentru a descuraja orice adversar.”