Presa maghiară: România se apropie de falimentul de stat

România se află în pericol de a atinge pragul falimentului de stat, dacă liderii politici nu reușesc să soluționeze blocajele actuale, avertizează publicația Magyar Nemzet, citând impactul economic și social al crizei politice. Impasul la nivel guvernamental afectează direct și grav viața populației, punând în pericol sustenabilitatea situației financiare a țării.

Stare economică critică

România înregistrează un deficit bugetar apropiat de 8% din PIB, aproape de trei ori limita de 3% permisă de Uniunea Europeană. Lipsa unui guvern funcțional împiedică implementarea reformelor necesare pentru a accesa fondurile de aproximativ 11 miliarde de euro din fondul de redresare al UE. Pierderea acestor fonduri va încetini investițiile în infrastructură, construcția de drumuri și dezvoltarea sistemului de sănătate.

Pentru piața financiară, această incertitudine se traduce în creșterea costurilor de împrumut și în scăderea ratingului de credit. Agențiile internaționale de rating analizează în prezent posibilitatea retrogradării ratingului României, ceea ce va duce la costuri mai mari pentru finanțarea datoriei publice și la o depreciere a leului. Inflația deja ridicată, de 10,7%, continuă să afecteze prețurile și puterea de cumpărare a populației.

Măsurile fiscale și legislative necesare pentru stabilizarea economiei nu pot fi adoptate, ceea ce face ca salariile sectorului public, indexarea pensiilor și plățile sociale să fie în stare de incertitudine în lunile următoare. guvernul nu are posibilitatea să implementeze măsuri pe termen lung, ceea ce accentuează criza social-economică.

PUBLICITATE

Impact social și stabilitate

Situația economică precară se reflectă în creșterea ratelor de sărăcie și excluziune socială. În ultimii ani, poziția României în clasamentele UE a degradat, iar indicatorii de ocupare a forței de muncă și nivelul de trai au înregistrat scăderi semnificative.

De exemplu, rata de ocupare a populației cu vârsta între 20 și 64 de ani a fost de 68,5% în primul trimestru, fiind printre cele mai scăzute din UE. Rata șomajului a fost de 6,5%, peste media europeană de 6,2%. În contrast, Ungaria a înregistrat o rată a șomajului de 4,7% în aceeași perioadă și o rată de ocupare de 80,9%, fiind în topul clasamentelor din Uniune.

Conform datelor oficiale, proporția persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială este de 27,4% în România, cea mai mare valoare din UE, în timp ce în Ungaria este de 19,5%. În plus, PIB-ul României a scăzut cu 1,5% în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, indicând o recesiune tehnică, în timp ce Ungaria a crescut cu 1,7%.

Comparative regionale și perspective

Evaluarea datelor din Ungaria oferă un contrast clar. Salariul mediu brut în aprilie a fost de 772,2 mii de forinți, cu un salariu net de 541,2 mii de forinți, cele mai ridicate din regiune. Cresterea salarială netă a fost de 11,2%, în timp ce în România a fost de 3,5%. Inflația în Ungaria a fost de 2,1% în aprilie, semnificativ mai mică decât cea din România.

Din perspectiva creșterii economice, Ungaria a înregistrat o creștere a PIB-ului de 1,7% în primul trimestru, în timp ce România a înregistrat o scădere de 1,5%. Aceasta plasează România în recesiune tehnică pentru al șaselea trimestru consecutiv. Rata de ocupare a forței de muncă este de 80,9% în Ungaria și de doar 68,5% în România, cele mai proaste cifre din cadrul UE.

În privința coeziunii sociale, proporția persoanelor în risc de sărăcie este mai mare în România decât în Ungaria. Totodată, rata de participare la piața muncii și nivelul salariilor arată diferențe majore, reflectând starea diferită a economiilor naționale.

Concluzii și avertismente

Magyar Nemzet afirmă că stagnarea sau scăderea nivelului de trai în România este o realitate confirmată de datele oficiale compare cu cele din Ungaria. Publicația sugerează că, dacă criza politică și blocajele institutionale continuă, riscurile pentru stabilitatea economică a României se vor accentua. Expresia fostului prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki despre guvernarea răzbunării fiind dăunătoare pentru economie este citată ca avertisment.

Pentru moment, nu există semne clare de soluționare a blocajelor politice, iar indicatorii economici continuă să arate o situație fragilă și periculoasă pentru viitorul apropiat.