Economistul Petrişor Peiu consideră că recesiunea prin care trece România este de tip „pur românesc”, fiind izolată de tendințele generale din Uniunea Europeană. El a afirmat că situația economică a țării se datorează în principal PIB-ului scăzut și ratelor ridicate ale șomajului, peste media UE.

Contextul recesiunii în România

Petrişor Peiu a declarat că în 2024 România a trecut prin două trimestre consecutive de contracție economică, fiind vorba despre o recesiune tehnică. Aceasta a fost determinată de creșteri anuale ale PIB-ului sub 1%, conform datelor oficiale ale INS.

Aspecte specifice economiei locale

Potrivit economistului, rata șomajului în România se situează la 6%, peste media înregistrată în Uniunea Europeană. În plus, România are cele mai puține locuri vacante din UE, ceea ce reflectă o piață a muncii dificilă. Aceste fenomene sunt caracteristice, după Peiu, unei recesiuni „pur românești”.

Dezvoltări în 2025

În 2025, economia României a traversat trei trimestre consecutive de scădere, urmate de un trimestru patru cu aproape 2% din PIB pierdut, după cele două declinuri pronunțate din 2024. Aceasta indică o situație economică dificilă, cu deteriorări consecutive ale indicatorilor principali.

Perspectiva economistului asupra situației

Petrişor Peiu afirmă că situația actuală a României trece dincolo de tiparele europene, fiind un episod atipic. El subliniază că fenomenele economice din România nu sunt direct legate de evoluțiile economiei europene, ci reprezintă o criză specifică, rezultată din particularitățile pieței locale.

Reacția asupra măsurilor guvernamentale

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a declarat că strategia guvernului pentru combaterea recesiunii constă în „speranță”. Nu au fost menționate măsuri concrete, ci o abordare de tip optimistic.

Reacția economistului la declarațiile guvernamentale

Petrişor Peiu a criticat dur abordarea guvernamentală, comparând declarațiile cu o încercare de a minimaliza situația. El a întrebat retoric dacă speranța poate fi considerată o strategie viabilă, făcând referire la declarațiile ministrului Darău. Acesta a făcut o analogie, întrebând dacă o casă arsă poate fi numită un “incendiu tehnic”, indicând lipsa de soluții concrete.