România a înregistrat creșteri de venituri și reduceri de cheltuieli bugetare în ultimele zece luni, însă afirmațiile politice susțin că măsurile fiscale și de austeritate au avut efecte negative asupra anumitor categorii sociale și sectoriale, potrivit criticilor.

Fecha despre execuția bugetară a ultimului trimestru

Datele referitoare la evoluția încasărilor și cheltuielilor bugetare au fost prezentate de Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. Conform acestuia, în primele 10 luni ale anului, veniturile au crescut cu aproximativ 20% față de aceeași perioadă din anul precedent, echivalent cu circa 4 miliarde de lei din încasările din PNRR și majorări de taxe.

Cheltuielile totale au avut o creștere, dar s-au remarcat reduceri importante la capitolul investiții, unde cheltuielile de capital au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei față de anul trecut.

Sursele majoră ale creșterii de venituri

Majorările fiscale, inclusiv creșterea cotelor TVA și a impozitului pe venit, au contribuit semnificativ la sporirea veniturilor obținute de stat.

Impozitul pe venit a crescut cu 4,5 miliarde de lei, rezultate în parte din majorarea impozitului pe dividende și distribuirea mai frecventă a dividendelor. Contribuțiile pe asigurări sociale au crescut cu 6 miliarde de lei, influențate atât de creșterea salariilor datorată inflației, cât și de impunerea unor cote de CASS pentru anumite categorii, precum mamele, veteranii și foștii deținuți politici.

Veniturile din TVA au crescut cu peste 9 miliarde de lei, determinat de ajustarea cotelor de TVA de la 19% la 21% pentru cota standard și de la 9% la 11% pentru cotă redusă, precum și de efectul inflației.

În plus, încasările din PNRR au totalizat 4 miliarde de lei, iar impozitul pe proprietate a avut o creștere de 2,2 miliarde de lei, rezultat al majorării cotei de impunere asupra proprietăților.

Detalii despre cheltuieli și reducerea deficitului

În contextul reducerii cheltuielilor, Petrișor Peiu a precizat că investițiile au fost diminuate cu aproape 9 miliarde de lei, respectiv, reducerea cheltuielilor de capital, inclusiv achiziții de tehnologii, echipamente și programe software, precum și cheltuieli pentru întreținere și mentenanță.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost reduse cu aproape 2 miliarde de lei, ca urmare a diminuării numărului de angajați și a creșterii normei didactice în sistemul educațional. Edilitar, cheltuielile pentru pensii au fost reduse cu 1,4 miliarde de lei, în principal din cauza înghețării indexării și scăderii numărului de pensionari.

De asemenea, cheltuielile cu dobânzile și cele aferente PNRR au crescut, însă aceste creșteri nu au fost suficiente pentru a compensa reducerea cheltuielilor de capital.

Amplasarea criticilor

Petrișor Peiu deține o poziție critică față de modul în care a fost gestionat bugetul în ultimul an, afirmând că s-au beneficiat de pe urma majorărilor fiscale și a împrumuturilor, în timp ce sectorul public și populația vulnerabilă au fost afectate.

El susține că politica guvernamentală a fost orientată spre creșterea veniturilor din taxe și impozite, în timp ce reducerea investițiilor și plafonarea pensiilor au avut un impact negativ asupra economiei și cotidianului.

Aceleași cifre indică o creștere de 3,2 miliarde de lei din dobânzile plătite către băncile care au acordat împrumuturi Guvernului, acestea fiind și printre principalele câștigătoare ale politicilor fiscale întreprinse.

Peiu a mai menționat și o creștere de 1,6 miliarde de lei la cheltuielile cu bunurile și serviciile și a subliniat că datoriile publice au fost alimentate, în special prin creșterea anuală a dobânzilor și a cheltuielilor cu PNRR.

În discursul său, liderul senatorilor AUR a criticat în mod expres modul în care au fost gestionate măsurile fiscale și a afirmat că nu va vota pentru formarea unui guvern condus de un premier care nu face parte din partidul său, exprimând nemulțumiri și față de modul în care alte ramuri ale guvernării, precum administrația generală din București, gestionează situația curentă.