Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că dobânzile pe care România le va plăti pentru împrumuturile din programul SAFE sunt mai mari decât cele anunțate oficial, iar datoria UE continuă să crească rapid, ceea ce va duce la creșterea costurilor pentru statele membre, inclusiv România.

Detalii despre împrumutul SAFE

Guvernul României a împrumutat 16,7 miliarde de euro din fonduri UE pentru programul SAFE, pentru o perioadă de 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani. Banii au fost folosiți pentru achiziționarea de armament, în principal de la firme germane și franțuzești, fără licitație.

Inițial, guvernul a comunicat că acest împrumut are un cost foarte mic, cu dobânzi de 3%, și că plata acestora va fi efectuată pe termen lung. Autoritățile au afirmat că dobânzile plătite de România vor fi egale cu cele ale împrumuturilor stagnante ale UE.

Divergența între anunț și realitate la dobânzi

Petrișor Peiu susține însă că dobânda nu este de 3%, ci de 3,49% conform încheierii pieței din ziua anului. În plus, după octombrie 2022, dobânzile UE pe împrumuturile de 10 ani au fost constant peste 3%.

El afirmă că nu există informații clare cu privire la rata dobânzii la care împrumutul pentru achiziția de armament va fi rambursat în condițiile în care nu s-au emis obligațiuni cu maturitate de 45 de ani și nu există date exacte despre costurile finale pentru România.

Creșterea rapidă a datoriei UE

Petrițor Peiu precizează că, la 10 martie 2026, datoria totală a UE era de 784,06 miliarde de euro, cu un împrumut din 2022 de 90 de miliarde pentru Ucraina, urmând ca, în timp, să se adauge încă 45 de miliarde pentru acest program și 150 de miliarde de euro pentru SAFE. Totodată, se așteaptă creșteri ale împrumuturilor europene pentru cadrul financiar multianual 2028-2034.

Liderul AUR afirmă că datoria UE va continua să crească, deoarece dobânzile nu scad, ci doar urmează o tendință de creștere, pe fondul unei creșteri mult mai lente a economiei europene.

Context politic și implicații financiare

Peiu face referire la fostul premier Marcel Ciolacu și relația cu Comisia Europeană, sugerând că România va fi nevoită să suporte costuri mai mari decît s-au anunțat oficial. El compară situația actuală cu datoria pe care țara noastră o are la venituri anuale de aproximativ 140 de miliarde de euro, față de datoria de peste 200 de miliarde de euro lasată de fostul guvern, și o perspectivă conform căreia, odată cu creșterea datoriei europene, costurile de finanțare vor crește considerabil.

Petrișor Peiu subliniază că evoluția dobânzilor din ultimii 10 ani pentru obligațiunile UE cu maturitate de 10 ani indică o triplare a costurilor, iar obligațiunile pe 45 de ani nu au fost niciodată emise.

El avertizează asupra faptului că, pe măsură ce datoria UE continuă să se acumuleze, costurile de finanțare pentru statele membre vor crește, ceea ce va influența și bugetele naționale, inclusiv cele ale României.