România are cel mai ridicat procentaj de tineri NEET (neşti la școală, fără loc de muncă sau formare profesională) din Uniunea Europeană, potrivit unui discurs recent al liderului senatorilor AUR, Petrişor Peiu. Potrivit acestuia, aproape 20% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani în România se încadrează în această categorie, situație care nu s-a modificat semnificativ în ultimii 10 ani.

Procentajul tinerilor NEET și comparații europene

Datele prezentate indică faptul că 19,2% dintre tineri în România nu se află la școală, nu au loc de muncă și nu urmează cursuri de formare profesională. În acest context, România deține un record negativ în UE, fiind singura țară în care procentul nu a fost îmbunătățit în decursul unui deceniu. În 2015, acest procent era de 20,9%, iar în 2025 a scăzut doar la 19,2%.

Comparativ, alte state europene au înregistrat scăderi semnificative ale procentului tinerilor NEET. Grecia a scăzut de la 24,1% la 13,6%, Italia de la 25,7% la 13,3%, Bulgaria de la 22,2% la 13,8%, iar Spania de la 19,4% la 11,5%.

Impactul asupra societății și criticile adresate politicii publice

Petrişor Peiu afirmă că România nu gestionează eficient problemele structurale ale societății, în special cea a tinerilor afiliați categoriei NEET. El consideră acest procentaj ca fiind un defect major în funcționarea societății românești și critică politica de imigrare.

„Unul din 5 tineri ai noştri nu se află nici la şcoală, nici la serviciu, dar noi importăm sute de mii de lucrători din Nepal, Pakistan, India, Sri Lanka. Ce fel de politică publică este aceasta? Să îţi abandonezi propria populaţie şi, în acelaşi timp, să importi populaţii cu mari diferenţe culturale, de la mii de kilometri distanţă?”

Observațiile economice și sociale ale liderului AUR

Peiu acuză faptul că această situație indică o gestionare deficitară a problemelor sociale românești, precum și o politică de imigrare care, din punctul său de vedere, nu are ca prioritate interesul propriilor tineri. El solicită o reevaluare a politicilor publice pentru reducerea numărului de tineri NEET și pentru găsirea unor soluții de integrare activă.

Numărul mare de tineri care nu participă la educație sau muncă reprezintă, în opinia lui Peiu, un semnal de alarmă pentru viitorul demografic și economic al României, fiind un indicator al ineficienței măsurilor actuale și al lipsei de strategii concrete pentru incluziune socială și profesională a acestei categorii.