ozempic,-dorit-de-trump.-cum-a-ajuns-un-medicament-o-miza-geopolitica?
0 5 minute 1 an
  • Editorial FT – Gillian Tett

La începutul anului, când preşedintele american Donald Trump a propus achiziţionarea Groenlandei de la Danemarca, au apărut speculaţii conform cărora Danemarca ar putea încuraja Novo Nordisk, compania daneză producătoare de medicamente Ozempic şi Wegovy, pentru a creşte preţurile cu 500% pentru clienţii americani. Aceste zvonuri s-au dovedit false.

Însă, la începutul acestei luni, Lars Fruergaard Jørgensen, directorul general al companiei, a avertizat că războiul comercial iniţiat de Trump ar putea duce la creşterea preţurilor la medicamente, în contextul altor ameninţări la adresa afacerilor companiei.

Există speculaţii în mediul apropiat lui Trump că medicamentele ar putea fi utilizate ca monedă de schimb în viitoarele negocieri cu Danemarca, eventual prin presiuni pentru o achiziţie americană.

În cele din urmă, mulţi alegători americani sunt interesaţi de Ozempic, potrivit unei surse apropiate de aceste negocieri. O altă tactică posibilă a SUA ar putea fi solicitarea unei reevaluări a coroanei daneze, pentru a influenţa finanţele daneze bazate pe dolar.

Se va întâmpla acest lucru? Pare puţin probabil şi mulţi factori ar putea duce la o modificare a planurilor lui Trump. Însă, investitorii care urmăresc situaţia trebuie să ţină cont de patru aspecte importante.

În primul rând, aşa cum a remarcat Elon Musk în această săptămână, așa-numita „fereastră Overton” – sau cadrul pentru ideile politice – se extinde foarte rapid; nimic nu poate fi exclus.

În al doilea rând, echipa lui Trump caută să-şi extindă pârghiile de negociere prin combinarea aspectelor economice, financiare, comerciale, tehnologice şi de securitate naţională, o abordare neobişnuită pentru un cadru politic modern.

În al treilea rând, unii dintre consilierii lui Trump au o viziune asupra rivalităţii dintre marile puteri care pare familiară studenţilor de istorie a Asiei Centrale.

Nuuk, capitala Groenlandei, reprezintă versiunea modernă a oraşelor istorice importante, iar Ozempic este echivalentul şofranului. Acest lucru explică interesul lui Trump pentru regiunea arctică, resursele sale minerale, căile de transport şi frontierele sale cu Rusia şi China.

De asemenea, este important de menţionat ambivalenţa sa faţă de NATO.

Yarvin este considerat un extremist, antidemocratic de mulţi observatori. Cu toate acestea, influenţa sa asupra unor figuri precum JD Vance este vizibilă, ceea ce justifică analizarea opiniilor sale.

Acest fapt evidenţiază un al patrulea aspect: instituţii precum NATO şi state mai mici par a fi vulnerabile.

Recenta întâlnire a lui Volodimir Zelenski cu preşedintele american este un exemplu clar de intimidare. Pot ţările ameninţate să riposteze?

În această săptămână, Jens Stoltenberg, fost şef al NATO, şi Mette Frederiksen, prim-ministru al Danemarcei, au subliniat că acest lucru este posibil.

„În diplomaţie, trebuie să petreci cel mai mult timp cu oamenii cu care nu eşti de acord”, a observat Stoltenberg, după lansarea unui documentar despre el intitulat Facing War.

Problema NATO este că influenţa sa se bazează pe convingeri şi pe resurse militare – ceea ce înseamnă că puterea sa de descurajare s-ar putea eroda dacă există dezacorduri între statele membre.

Dacă Casa Albă urmează sfatul lui Yarvin, intimidarea ar putea creşte şi ar putea afecta nu doar Danemarca, ci şi alte state, cum ar fi Canada.

Consilierii lui Trump ar putea considera dolarul canadian (precum şi coroana daneză) ca ţinte pentru reevaluări. Investitorii Novo Nordisk ar trebui să fie atenţi la evoluțiile geopolitice.

Mulţi oameni speră la o schimbare a politicii americane înainte de următoarele alegeri.

Însă pentru amuzament, în această săptămână, aproape 300.000 de danezi au semnat o petiţie de „denmarkificare” pentru a achiziţiona California de la Trump.

Această petiţie solicită un fond de 1 miliard de dolari pentru a transforma Hollywood-ul într-un spaţiu danez, cu piste de biciclete în Beverly Hills şi Mickey Mouse purtând o cască vikingă. O glumă? Probabil. Dar nu este doar amuzantă.

Alegătorii şi investitorii occidentali se confruntă cu un nivel de complexitate geopolitică nemaiîntâlnit până acum, unde realitatea şi ficţiunea se estompează.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *