Trecerea la ora de vară și la ora de iarnă a devenit o practică obișnuită în numeroase țări, însă puțini știu originea acestei măsuri. Conceptul a fost creat pentru a conserva energia și pentru a utiliza mai eficient lumina naturală, însă după mai mult de un secol, beneficiile sale sunt din ce în ce mai contestate. 

Cine a fost inventatorul orei de vară

Ideea i se atribuie omului de știință Benjamin Franklin, care, în 1784, a publicat un eseu în The Journal of Paris, sugerând că oamenii ar trebui să se trezească mai devreme vara „pentru a economisi lumânări”. Totuși, prima implementare oficială a orei de vară a avut loc mult mai târziu, în 1916, în Germania și Austro-Ungaria, în timpul Primului Război Mondial, cu scopul de a reduce consumul de combustibil. Măsura a fost adoptată rapid de Marea Britanie și alte state europene.

Cum s-a extins în lume

După război, multe națiuni au renunțat la sistem, însă acesta a fost readoptat în Al Doilea Război Mondial, tot din motive de economisire. În Statele Unite, ora de vară a fost introdusă în anul 1918 și stabilizată în legislație prin Uniform Time Act din 1966.

În prezent, conform Time and Date, circa 70 de țări utilizează ora de vară, în timp ce alte state, precum China, Japonia, Rusia și Islanda, au eliminat complet această practică.

Ora de vară în România

România a instituit oficial ora de vară în anul 1932, de la prima duminică din aprilie până în prima duminică din octombrie. Măsura a fost suspendată în anii ’40 și a fost reintrodusă în 1979, în perioada regimului comunist, pentru a economisi energie.

Din 1997, țara noastră este aliniată la normele Uniunii Europene. Ora de vară începe în ultima duminică din martie și se termină în ultima duminică din octombrie.

Motivul schimbării orei

Scopul inițial era clar: reducerea consumului de energie. Totuși, studii recente arată că avantajele sunt minime, iar impactul asupra sănătății poate fi semnificativ.

Schimbarea orei are influență asupra organismului, chiar dacă diferența este de doar 60 de minute. Specialiștii avertizează că riscul de infarct miocardic poate crește cu până la 29%, iar ritmul biologic este perturbat. De asemenea, ritmul cardiac este afectat, iar pe termen lung, schimbările repetitive de oră pot duce la scăderea productivității, oboseală cronică și schimbări de dispoziție.

Surse foto: Mediafax foto / Profimedia

Recomandarea autorului:

• Comisia Europeană analizează eliminarea completă a schimbării orei de vară și de iarnă, deoarece consideră că aceasta nu mai aduce beneficii și poate avea efecte negative asupra sănătății și economiei
• Ora de iarnă 2025 | Data revenirii cu ceasurile cu o oră înapoi. Lista țărilor care au renunțat și situația în România