Un incident din vara anului 1976, care a avut loc în Constanța, a evidențiat vulnerabilitățile sistemului de securitate comunist din acea perioadă. Patru cetățeni români au reușit să părăsească ilegal țara cu o barcă, profitând de verificările superficiale ale ofițerilor de frontieră. Detaliile acestui eveniment au fost confirmate recent de CNSAS și citate de publicația Constanța 100%.

Evaziunea din Constanța: planul improvizat care a avut succes

Pe 23 iulie 1976, patru români au navigat spre Turcia din Portul Constanța cu o barcă cu motor. Ei au plecat din zona navei de cercetare marine „Chefalul”, folosită de Institutul de Meteorologie și Hidrologie București. Unul dintre ei era cercetător la acel institut și se afla la bordul navei de cercetare.

Ceilalți trei au urcat în barca de salvare de pe nava „Chefalul” în timpul staționării acesteia la Mamaia. Aceștia au adus cu ei provizii, canistre cu combustibil și haine, pregătindu-se pentru evadare. Grănicerii de pe litoral nu au intervenit, acceptând explicația că persoanele respective urmau să fie transportate la bord.

Verificări superficiale și ignorarea avertismentelor

Documentele CNSAS relevă că fuga a declanșat o criză la nivelul conducerii Ministerului de Interne. Existaseră avertizări anterioare despre intenția unor persoane de a pleca ilegal din țară, inclusiv planuri similare pentru 23 august 1975, dar acestea au fost puse pe seama verificărilor superficiale.

Ofițerii Securității nu au întreprins măsuri concrete, motivele fiind considerate neserioase. În unele cazuri, avertismentele au fost tratate ca neverosimile, fiind argumentate prin concluzia că persoanele vizate „nu ar fi în toate facultățile mintale”, fără o anchetă amănunțită.

Reacția autorităților și măsuri după incident

Imediat după evadare, CNSAS a raportat că au fost aplicate sancțiuni. Acestea au inclus:

– Tragerea la răspundere a ofițerilor responsabili.
– Sesizarea Procuraturii Militare pentru grănicerii care au permis ieșirea bărcii fără aprobare.
– Trimiterea în judecată a celor patru fugari.
– Informarea Ministerului Apărării Naționale despre neregulile constatate în portul Constanța.
– Verificarea personalului de pe vasele de cercetare marine.
– Instruirea cadrelor de securitate, miliție și pașapoarte pentru prevenirea unor cazuri similare.

În alte măsuri, s-au dispus verificări ale personalului și instruiri speciale pentru personalul implicat în activități de frontieră și cercetare navală.

Impactul sancțiunilor și implicarea înalte

Sancțiunile au vizat și ofițeri cu funcții de conducere. Printre aceștia s-au numărat general-maior Gherguț Dumitru, șeful Direcției a IV-a, general-maior Rusu Emanoil, șeful Inspectoratului Municipiului București, și colonelul Burlacu Victor, șeful Inspectoratului Județean Constanța.

Aceasta a fost una dintre cele mai grave scăpări de la frontieră din anii respectivi, evidențiind neglijența în verificări și lipsa unor măsuri eficiente de securitate.

Incidentul a fost urmat de o serie de măsuri concrete pentru consolidarea controlului la frontieră și sancțiuni împotriva responsablelor.