Alcoolul influențează comportamentul alimentar, determinând consumul excesiv de alimente sărate ultra-procesate și contribuind la creșterea în greutate, conform unui studiu realizat de Centrul Charles Perkins al Universității din Sydney. Cercetarea evidențiază modul în care hormonul FGF21, responsabil de pofta de proteine și de preferința pentru gustul sărat, este activat de consumul de alcool.

Impactul alcoolului asupra hormonului FGF21 și preferinței pentru alimente

Studiul publicat în revista Obesity Reviews arată că alcoolul stimulează creșterea nivelurilor hormonului FGF21, care are rolul de a accentua pofta de proteine și de aromele sărate. În acest mod, organismul poate fi determinat să caute alimente cu gust umami, bogate în proteine, chiar dacă acestea nu conțin nutrientul dorit.

Evoluția mediului alimentar și efectul aromelor umami

Inițial, aceste arome sunt asociate cu alimente bogate în proteine, precum carnea. Însă, mediile moderne ale consumului de alimente alterează aceste indicii, aromele umami fiind acum întâlnite și în produse cu conținut scăzut de proteine, adesea aromatizate artificial și accesibile. Astfel, aceste alimente pot păcăli sistemul de reglare a foamei, stimulând o poftă crescută pentru proteine.

Consecințele consumului de alimente ultra-procesate

Alimentele sărate, ușor accesibile și cu aromă artificială pot acționa ca „momeli proteice”, determinând consumul excesiv de alimente ultra-procesate cu conținut scăzut de proteine. Aceasta duce la un aport mai mare de grăsimi, carbohidrați și energie, chiar dacă organismul simte nevoia de proteine adecvate.

Comportamentul alimentar după consumul de alcool

Profesorul David Raubenheimer explică că alcoolul modifică reglarea apetitului, inducând poftă pentru alimente sărate, cum ar fi chipsurile sau pizza. Aceasta poate duce la consumul excesiv, mai ales dacă proteinele din dietă sunt diluate, iar organismul încearcă să le compenseze prin mâncatul mai multor produse pasate pentru proteine.

Efecte diferite asupra consumului de dulciuri și grăsimi

Studiul relevă că, în cazul consumului de alcool, dorința pentru alimente dulci scade, întrucât hormonul FGF21 are și această funcție. Astfel, pofta pentru dulciuri devine mai redusă, în timp ce apetitul pentru alimente sărate și cu conținut scăzut de proteine crește.

Variabilitatea efectelor în funcție de mediul alimentar

Autorii studiului subliniază că alcoolul are efecte diferite asupra aportului total de energie, în funcție de natura dietei. Dacă dieta se bazează pe alimente minim procesate, impactul asupra greutății poate fi diferit comparativ cu cel din mediile unde predomină alimentele ultra-procesate și cu conținut redus de proteine.

Recomandări pentru gestionarea poftelor

Cercetătorii recomandă păstrarea la îndemână a gustărilor sănătoase, bogate în proteine, precum năut prăjit, somon afumat sau creveți. Aceasta poate ajuta la evitarea consumului excesiv de alimente procesate după consumul de alcool.

Optimizarea dietei în contextul consumului de alcool

Autorii sugerează ca, în cazul consumului de alcool, să se prioritizeze alimente integrale, bogate în proteine, pentru a preveni pofta excesivă de alimente ultra-procesate și pentru a controla aportul caloric. În plus, consumatorii sunt sfătuiți să fie atenți la reactivitatea hormonală, pentru a evita supraalimentarea.

Corelarea consumului alimentar cu consumul de alcool

Data analizată indică faptul că zilele în care oamenii consumă alcool sunt asociate cu un aport mai mare de alimente sărate și mai mic de dulciuri. Fiecare băutură alcoolică standard a fost corelată cu creșteri în consumul acestor tipuri de alimente, precum și cu un aport crescut de energie provenită din alimente ultra-procesate.

Implicațiile asupra creșterii în greutate și sănătății

Autorii studiului afirmă că efectele alcoolului asupra greutății variază în funcție de mediul alimentar, explicând incongruențele din cercetările anterioare. Această diferență apare din cauza modului în care contextul alimentar, mediat de hormonul FGF21, influențează comportamentul de consum.

Studiul s-a bazat pe analiza datelor din Australian National Dietary Survey, urmărind modelele de alimentație în raport cu consumul de alcool și efectele asupra apetitului și aportului caloric.