Pe parcursul ultimului an, relația dintre Europa și Statele Unite a devenit o dinamică de echilibru: pe de o parte, americanii reprezintă garanția securității pentru continent, fiind un pilon fundamental de decenii; pe de altă parte, tonul oficialilor de la Washington s-a modificat, iar tensiunile au ieșit la suprafață. În acest context, într-un interviu pentru prestigioasa publicație Politico, Nicușor Dan a abordat la Bruxelles modul în care percepe noua realitate: lumea nu mai funcționează „pe fundament de principii”, ci tot mai mult pe calcule pragmatice și economice.

Mesajul său este clar: Europa trebuie să se adapteze rapid la o epocă în care parteneriatul transatlantic nu mai survine „din inerție”, iar presiunile politice, inclusiv cele generate de populism și migrație, devin parte integrantă a peisajului.

O lume mai dură: de la „valorile” la interes și pragmatic

Conceptul central din mesajul lui Nicușor Dan este că s-a produs o tranziție de la o abordare „morală” a relațiilor internaționale către una mai pragmatică, în care primordiale sunt interesul și costul. În traducere liberă: negocierile se fac mai rece, se analizează mai riguros, iar discursul despre valori nu mai este suficient pentru a menține coeziunea.

Dan recunoaște și un punct sensibil: atunci când Donald Trump acuză europenii că sunt „slabi”, există și un anumit adevăr, deoarece Uniunea Europeană avansează lent și ia decizii cu întârziere. Exemplul ilustrativ este modul în care UE a ajuns, după luni de dispute și un summit prelungit până târziu în noapte, la un acord pentru finanțarea Ucrainei.

Linia roșie: când „opinile” devin influență nedemocratică

Pe de altă parte, Dan subliniază că este firesc ca politicienii americani să aibă opinii despre situația din Europa, însă devine problematic dacă SUA încearcă să influențeze politicul european „nedemocratic”. El oferă ca exemplu explicit finanțarea presei în interiorul statelor europene, „așa cum fac rușii”.

Avertismentul este plasat într-un context mai larg, în care liderii centrali se tem că, în viitor, americanii ar putea susține frecvent partide populiste „patriotice” din Europa, promovând teme de tip MAGA, în special în zona anti-migrație.

De ce România este prinsă la mijloc și importanța prezenței trupelor americane

Pentru noi, colaborarea cu SUA nu înseamnă doar relații diplomatice. România se află pe flancul estic al NATO, în apropierea Ucrainei, și găzduiește infrastructură militară strategică: o bază NATO care ar putea deveni cea mai mare din Europa și un sistem american de apărare antirachetă. În acest context, anunțul retragerii a 800 de militari americani a generat îngrijorări la București.

Dan indică că, pe termen mediu, un parteneriat consolidat cu SUA rămâne realizabil, deoarece Europa și America împărtășesc mai multe valori comune decât alte locații mondiale. Însă, în prezent, descrie situația ca fiind o „perioadă de tranziție”, în care ambele părți trebuie să înțeleagă mai bine interesele reciproce.

Ucraina, păstrarea păcii și calculele lui Putin: „nu este aproape”

Referitor la conflict, Dan exprimă un pesimism pe termen scurt: Rusia pare să nu fie grăbită să oprească luptele, fiind posibil ca aceasta să estimeze că o pace obținută peste două-trei luni, cu progrese minime pe front, ar fi mai avantajoasă decât una imediată.

El laudă sancțiunile dure ale Statelor Unite împotriva companiilor petroliere ruse și afirmă că aceste măsuri contribuie la efortul de presiune. Dan sugerează că Donald Trump ar trebui să apese mai mult pe Putin pentru a obține un armistițiu, însă evidențiază un principiu important: orice pace care „recompensează agresorul” ar trimite semnale negative pentru securitatea Europei. Însă, decizia finală trebuie luată de către ucraineni, care suportă cele mai mari costuri ale conflictului.

Criza internă de încredere și războiul dezinformării

Dan vorbește despre vulnerabilitatea internă: corupția continuă să reprezinte o problemă majoră, iar anularea alegerilor de anul trecut, în contextul acuzațiilor de interferență rusă, a adâncit neîncrederea în instituții. El recunoaște că statul nu a explicat suficient public motivele anulării scrutinului și anunță că va fi publicat un raport detaliat în următoarele luni.

În primele luni ale mandatului, a fost nevoit să prioritizeze măsuri economice dificil de suportat pentru reducerea deficitului, iar asupra marilor probleme, precum corupția, încă nu s-au făcut suficiente progrese. Promite însă reforme în sistemul judiciar, concentrându-se pe promovarea magistraților pe criterii de merit.

În ceea ce privește dezinformarea, concluzia sa este clară: atunci când o informație falsă ajunge rapid la sute de mii de oameni, chiar dacă devii ulterior și cu adevărul, „ai pierdut deja”.