Agenția de evaluare Moody’s a menținut România în categoria țărilor eligibile pentru investiții („Investment grade”), cu un rating Baa3 și o perspectivă negativă.

Acțiunile de austeritate implementate de guvern, inclusiv majorarea taxei pe valoare adăugată și eliminarea subvențiilor energetice, au fost considerate suficiente pentru menținerea României în această categorie.

Impactul asupra dobânzilor la împrumuturi

Menținerea ratingului „Investment grade” influențează semnificativ dobânzile la care statul se împrumută pe piețele internaționale. Aceste dobânzi se propagă la ratele de creditare a companiilor și persoanelor fizice.

Conform previziunilor agenției de evaluare Moody’s, deficitul bugetar din 2026 va fi estimat la 6,1% din PIB, ținând cont de rectificarea fiscală, cu potențială reducere suplimentară în 2027, potrivit surselor publicistice.

Există riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” dacă guvernul nu reușește să reducă substantial deficitul bugetar, dovadă fiind eficiențele limitate ale măsurilor fiscale aplicate.

Moody’s Ratings a confirmat ratingurile suverane ale României pentru obligațiuni pe termen lung și datoria senior non-garantare la Baa3, confirmând, de asemenea, ratingul pentru programul MTN senior non-garantare la (P)Baa3. Ratingurile pe termen scurt rămân Prime-3.

Perspective negative pentru România

Perspectivele negative reflectă riscurile asociate implementării ambițioasei strategii fiscale a guvernului.

Acțiunile fiscale din iulie și septembrie au îmbunătățit previziunile fiscale față de cele din martie, când perspectiva a fost schimbată de la stabilă la negativă. Consolidarea fiscală depășește 3% din PIB în 2025 și 2026, contribuțiile majore provenind din creșterea TVA și înghețarea indexării salariilor și pensiilor în sectorul public.

Cu toate acestea, riscurile implementării rămân semnificative, legate de menținerea susținerii politice, disciplina bugetară, atingerea țintelor de venituri și posibila diminuare a consolidării fiscale datorată impactului asupra creșterii economice.

Potențial de creștere economică

Moody’s remarcă:

„Confirmarea ratingului Baa3 pentru România este susținută de potențialul solid de creștere economică și de avuțiile ridicate comparativ cu omologii. În același timp, profilul de credit este afectat de expunerea la riscuri geopolitice datorită apropietății de conflictul din Ucraina (Ca stabil).”

Nivelurile maxime de credit pentru România, atât în monedă locală, cât și valutară, rămân neschimbate la A2. Diferența între plafonul în monedă locală și ratingul suveran reflectă gradul moderat de intervenție a statului în economie, predictibilitatea acțiunilor guvernamentale, precum și fiabilitatea instituțiilor cheie. Riscurile politice și externe sunt moderate.

În calitate de stat membru al UE, politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt supuse evaluărilor regulate. Interconectarea comercială și investițională minimizează riscurile de restricții de transfer și convertibilitate.

Perspectivele negative din martie reflectau riscul unei semnificative slăbiri a puterii fiscale în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare, anticipând o datorie de peste 70% din PIB până la sfârșitul anilor 2020, de la aproximativ 50% în 2023. Un deficit fiscal de 9,3% din PIB la sfârșitul lui 2024 a fost un factor major.

În iulie, Parlamentul a adoptat un pachet de consolidare fiscală cu efecte de aproximativ 0,6% din PIB în 2025 și circa 2,4% din PIB în 2026, prin majorarea TVA și înghețarea indexării pensiilor și salariilor publice din 2026.

Un pachet suplimentar, incluzând măsuri fiscale și de eficientizare a administrației publice, a fost aprobat la începutul lui septembrie. Aceasta a condus la o nouă prognoză pentru deficitul din 2026, estimat la 6,1% din PIB (de la 7,7% previzibil în martie), prognozându-se o reducere ulterioară a deficitului în 2027. Se estimează o stabilizare a datoriei la aproximativ 65% din PIB.

Riscuri politice

Există riscuri legate de implementarea succesului planului de consolidare, care, dacă nu sunt reușite, ar putea conduce la rezultate fiscale mai slabe.

Aceste riscuri includ stabilitatea coaliției guvernamentale și capacitatea acesteia de a menține sprijinul politic, precum și de a dezvolta un plan clar pentru reducerea deficitului după 2027.

Un alt punct de risc este potențialul impact negativ asupra creșterii economice din efortul de consolidare fiscală.

De asemenea, istoricul României de gestionare fiscală poate genera dificultăți în atingerea indicatorilor de cheltuieli și venituri.

(…) Un risc suplimentar este reprezentat de intensificarea conflictului geopolitic din Ucraina, sau o presiune sporită asupra finanțării deficitului României.