Ministerul Finanțelor (MF), condus interimar de Tanczos Barna (UDMR), a modificat, la data de 11 iunie, normele metodologice ale Legii 477/2003 privind finanțarea pregătirii economiei naționale și teritoriului pentru apărare, precum și întocmirea bugetului statului pentru situații de conflict armat.

Conform noilor reglementări, publicate în Monitorul Oficial la 16 iunie, pe baza planului de pregătire a economiei naționale pentru apărare, aprobat de Guvern, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale încheie, în limita alocațiilor bugetare, contracte cu operatorii economici implicați în implementarea măsurilor aprobate pentru pregătirea națională de apărare.

Ce prevede noul regulament?

Pentru asigurarea finanțării programului de pregătire a teritoriului național pentru apărare, instituțiile publice centrale și locale, precum și cele cu atribuții în apărare, securitate națională și ordine publică, trebuie să includă anual, cu prioritate, în propriile programe de investiții, fondurile necesare realizării obiectivelor aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, comunicate de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Propunerile de includere a acestor fonduri, precum și modificările necesare în elaborarea bugetului anual, comparativ cu solicitările inițiale pentru pregătirea teritoriului, trebuie aprobate prealabil de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

1.  Justificarea alocărilor anuale de la bugetul statului pentru pregătirea economiei naționale și teritoriului pentru apărare se bazează pe datele și argumentele prezentate de ordonatorii principali de credite, în conformitate cu responsabilitățile din planurile de pregătire a economiei naționale pentru apărare și programele de pregătire a teritoriului național.

În bugetele ordonatorilor principali de credite cu responsabilități în domeniu vor fi incluse următoarele tipuri de cheltuieli:

a) Cheltuieli curente, referitoare la: transport, manipularea, depozitarea, conservarea și valorificarea materialelor și produselor din rezerva de mobilizare; contravaloarea serviciilor de administrare și pază a depozitelor; conservarea utilajelor și echipamentelor militare; elaborarea și actualizarea documentației tehnice; și alte cheltuieli prevăzute de lege.

b) Cheltuieli cu active nefinanciare, referitoare la: acumularea, reîntregirea și actualizarea produselor din rezerva de mobilizare; proiecte din planul de pregătire a teritoriului pentru apărare; și alte acțiuni relevante pentru pregătirea națională de apărare, cu caracter de investiții.

Propunerile de credite de angajament și credite bugetare se vor fundamenta luând în considerare realizările anterioare, sarcinile noi, precum și propunerile de reducere a cheltuielilor neeficiente.

Cheltuielile se angajează și se efectuează în limita creditelor aprobate din capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă“, titlul 20 „Bunuri și servicii” sau titlul 71 „Active nefinanciare”.

Pentru servicii de pregătire națională, ordonatorii principali de credite încheie contracte cu operatorii economici, inclusiv cu cheltuieli de personal și pentru activitățile specifice, dimensionate la strictul necesar. Plata trebuie să se bazeze pe documente justificative legale.

Capitolul II – Finanțarea și recuperarea produselor scoase din rezerva de mobilizare

1. Operatorii economici cu rezerve de mobilizare trebuie să preîntâmpine degradarea acestora prin împrospătare. Acesta poate presupune vânzare și reînnoire a stocurilor cu produse noi. În caz de imposibilitate, vânzarea se poate face la prețuri reduse, sumele încasate fiind înregistrate la bugetul statului.

2. Scoaterea produselor din rezerva de mobilizare sub formă de împrumut se face în cazuri excepționale, prin hotărâri de Guvern, cu condiții de restituire și garanție pentru reîntregirea stocurilor.

3. Utilizarea echipamentelor se face în condițiile contractelor încheiate.

4. Scoaterea definitivă și valorificarea produselor se realizează în situații specifice (modificări nomenclator, valabilitate, etc.). Veniturile sunt înregistrate la bugetul statului.

Capitolul III – Contabilitate, gestionare și inventariere rezerve mobilizare

1. Rezervele de mobilizare se gestionează în conformitate cu legislația privind contabilitatea, în evidență separată de cea a operatorilor economici. Încasările și cheltuielile se înregistrează conform planului de conturi.

2. Inventarierea se realizează conform normelor legale, rezultatele fiind transmise Administrației Naționale a Rezervelor de Stat.

Capitolul IV – Elaborarea bugetului statului pentru situații de conflict

Ministerul Finanțelor elaborează proiectul bugetului, având în vedere planul de mobilizare al economiei naționale.

1. În contextul apartenenței României la NATO, se alocă fonduri pentru apărarea colectivă, reevaluând cerințele operaționale.

2. Baza calculului bugetului de război o reprezintă bugetul statului pentru anul respectiv, detaliat pe ordonatori, capitole și titluri de cheltuieli.

3. Propunerile de cheltuieli se vor fundamenta prin măsuri specifice pentru un buget alocat situațiilor de criză: folosirea resurselor producătorilor de apărare, prioritate în investiții pentru expansiunea acestor activități, măsuri de raționalizare a personalului și austeritate etc.

4. Propunerile se stabilesc în conformitate cu prețurile din bugetul pentru anul respectiv și datele statistice furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Actualizările valorice se bazează pe date certe din situațiile financiare ale operatorilor economici.

5. Modificările propuse la buget trebuie să țină cont de evoluția indicatorilor specifici fiecărei categorii de cheltuieli.

a)Cheltuieli de personal: ținând cont de organigramele pentru situații de conflict; în alte cazuri se consideră numărul de posturi finanțat în anul curent, scăzând cheltuielile pentru cei care au obligații militare sau sunt implicați în producția de armament.

b)Cheltuieli pentru bunuri și servicii: prioritate pentru cheltuieli specifice conflictului.

c)Cheltuieli de capital: prioritate pentru industria de apărare și pregătirea teritoriului.

6. Autoritățile administrației publice locale elaborează propuneri pentru bugetul de stat în situații de conflict armat, concentrându-se pe pregătirea teritoriului, asistența medicală și protecția civilă.

Continuarea articolului: