Reducerea deficitului bugetar de la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, a fost salutată de către Comisia Europeană, care a suspendat procedura de deficit excesiv pentru statele membre UE, inclusiv pentru România.

„Primul aspect vizează scăderea deficitului comparativ cu anul anterior, față de deficitul din octombrie 2024, care era de 6,2%. În luna octombrie curentă, execuția bugetară indică un deficit de 5,7%”, a declarat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Este clar că reducerea deficitului bugetar ca procent din PIB reprezintă un aspect pozitiv. Totuși, datoria generată de acest deficit nu se acoperă prin procente din PIB. Se finanțează din miliarde de lei provenite din contribuțiile cetățenilor.

Astfel, dacă analizăm cu atenție, deficitul bugetar în valori absolute este aceeași: 109 miliarde de lei pentru perioada ianuarie-octombrie 2024 și 109 miliarde de lei pentru perioada similară din 2025. Prin urmare, deficitul procentual din PIB a fost redus, însă valoarea în miliarde de lei a rămas neschimbată. Care este explicația?

Explicația principală constă în creșterea economică. Cele 109 miliarde de lei din 2024 sunt raportate la un PIB de 1759 miliarde de lei, în timp ce pentru 2025, cele 109 miliarde de lei se raportează la un PIB de 1902 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar din primele 10 luni ale anului 2024 reprezenta 6,2% din PIB, iar în aceeași perioadă din 2025, procentul a scăzut la 5,7%.

Reducerea deficitului bugetar prin creșterea PIB-ului este un proces ok, în măsura în care această creștere economică contribuie la expansiunea economiei: majorarea indicatorului „Produs Intern Brut”, care reprezintă valoarea totală adăugată realizată într-un an. Valoarea adăugată reflectă, practic, valoarea adăugată prin prelucrarea materiilor prime.

Există însă un aspect important: creșterea PIB-ului din 2025 nu s-a realizat în principal prin majorarea consumului sau a investițiilor, ci în mare parte pe seama inflației. PIB-ul a crescut, în special („pentru guvern”, „din cauza” pentru populație), datorită creșterii prețurilor generale.

Pe scurt, creșterea PIB-ului reprezintă sumatoriu între creșterea activității economice reale și impulsul creat de inflație. În cazul în care creșterea activității economice este marginală (+0,3%), impactul major asupra PIB-ului a fost dat de inflație, care a umflat valoarea indicatorului.

Pe alte cuvinte, guvernul poate să se care pe buzunar pentru creșterea prețurilor: a majorat PIB-ul, veniturile din TVA și a redus deficitul bugetar. Însă, cetățeanul care suportă prețurile în creștere nu are niciun motiv de fericire pentru „scăderea” deficitului bugetar.