De la telefoane mobile și vehicule electrice până la turbine eoliene și aparate RMN, metalele rare sunt componente esențiale pentru dezvoltarea tehnologică modernă. China, lider global în extragerea și rafinarea acestor resurse, plătește un preț substantial pentru progresul tehnologic, obținut prin exploatare intensivă, adesea nesustenabilă din punct de vedere ecologic.

În regiunile Bayan Obo, din Mongolia Interioară, și Ganzhou, din provincia Jiangxi, peisajul este marcat de gropi adânci, lacuri contaminate și dealuri erodate. Decenii de exploatare intensă au lăsat o amprentă profundă de poluare, probleme de sănătate și degradare ecologică. Imaginile din spațiu relevă faptul că suprafața minei s-a dublat în ultimii 25 de ani, lacurile de steril extinzându-se odată cu ea. „Este extrem de dificil să-i cunoaștem pe deplin costurile umane și ecologice ale unei astfel de strategii de dezvoltare”, a afirmat Julie Klinger, autoarea cărții *Rare Earth Frontiers*.

Cele mai grave efecte sunt vizibile în jurul lacului de steril din Baotou, un centru de procesare și depozitare a deșeurilor miniere. Aici, localnicii au fost diagnosticați cu deformări osoase și intoxicații acute cu arsen. Aceste probleme sunt direct legate de contaminarea apei cauzată de deșeurile miniere, inclusiv nămolul radioactiv conținând toriu. Acest element chimic radioactiv, similar cu uraniul și plutoniul, poate duce la cancer pulmonar, leziuni genetice și alte afecțiuni severe, în special în cazul inhalării prafului radioactiv.

2000 de tone de deșeuri toxice pentru o singură tonă de metal rar

Cercetările arată că substanțele toxice se infiltrează lent în fântâna freatică, punând în pericol cursul Râului Galben, o sursă vitală de apă potabilă pentru nordul Chinei.

În Ganzhou, fermierii trăiesc în vecinătatea „iazurilor de levigare” – bazine contaminate în care substanțele chimice sunt aplicate direct în sol pentru extragerea metalelor rare. Majoritatea acestor lacuri nu sunt acoperite, iar locuitorii se tem de scurgerile din sol și din râuri.

Deși guvernul chinez a implementat reglementări, începând din 2012, pentru a limita licențele miniere, daunele au fost deja semnificative. În teren, există presiuni considerabile asupra celor care doresc să vorbească public. Jurnaliștii care au intervievat un fermier au fost înconjurați de angajați ai companiei miniere, iar vehiculul lor a fost blocat timp de mai multe ore.

Cu toate acestea, unii localnici par accepta situația. „Pământurile rare înseamnă acum bani. Minele plătesc 5.000 sau 6.000 de yuani pe lună (aproximativ 700-800 dolari)”.

Pe măsură ce cererea globală pentru gadgeturi, vehicule electrice și tehnologii verzi crește, un adevăr îngrijorător rămâne evident: pentru fiecare tonă de pământuri rare extrase, se generează aproximativ 2.000 de tone de deșeuri toxice. Chiar dacă autoritățile chineze încearcă să reducă efectele negative ale acestei exploatări și să extindă producția în alte zone, experții avertizează că lipsa unor soluții sustenabile va amenința atât peisajele, cât și viețile oamenilor, oriunde ar fi amplasate aceste operațiuni.