Mesajul economistului PSD adresat lui Ilie Bolojan
Cristian Socol, recunoscut ca un expert în domeniul economic al PSD, a transmis un mesaj ferm către premierul Ilie Bolojan, care deține și funcția de lider al liberalilor. Astfel, Socol avertizează că, deși premierul susține măsuri fiscale drastice, povara acestora cade asupra întregii populații, iar premierul nu poate invoca ”moștenirea grea”, având în vedere că formațiunea sa a stabilit politica fiscală a României în ultimii ani.
Într-o postare detaliată pe platforma sa de socializare, susținută de date și rapoarte specializate, economistul Cristian Socol (foto mai jos) solicită lui Ilie Bolojan să își asume mai mult responsabilitatea și să nu mai induce în eroare opinia publică, avertizând asupra riscului de intrare a României în stare de incapacitate de plată.
„Îl rog pe domnul Bolojan să analizeze cifrele ultimei perioade”
- Fac un apel către Domnul Prim-Ministru Bolojan. Citesc frecvent în interviuri despre „responsabilitatea fiscal-bugetară”, despre „incapacitatea de a plăti”, despre „default” și despre „salvarea națiunii”. Îi solicit, cu maximă seriozitate și responsabilitate, să analizeze cifrele concrete din ultimii șase ani. Pentru că „nu putem juca” cu datele, cum bine menționează Domnia sa.
- România funcționează conform legislației. „Conform articolului 19 lit. b) din Legea nr. 500/2002, Ministerul Finanțelor dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscale-bugetare, iar potrivit art. 11 și art. 13 din Legea nr. 69/2010, acesta este responsabil pentru planificarea și menținerea sustenabilității datoriei publice. În conformitate cu HG nr. 34/2009, Ministerul Finanțelor implementează programul guvernamental în ariile fiscal, bugetar și datorie publică. În calitate de conducător al ministerului, ministrul finanțelor poartă responsabilitatea pentru modul în care se realizează și se aplică politica fiscal-bugetară, precum și pentru nivelul deficitului și evoluția datoriei publice», observă specialistul.
PNL a gestionat politica fiscală pentru 1444 zile (peste jumătate din timp)
Potrivit opiniilor lui Cristian Socol, formațiunea politică condusă de premier este în mare parte responsabilă pentru gestionarea politicii fiscale și a datoriei publice a României, având în vedere că a exercitat puterea timp de 1444 zile, comparativ cu doar 567 zile ale PSD.
„În ultimii 6 ani (2192 zile), Partidul Național Liberal a exercitat conducerea asupra politicii fiscal-bugetare a României (managementul deficitului și datoriilor publice) timp de 1444 zile (65,9%), PSD pentru 567 zile (25,9%) și UDMR pentru 182 zile (8,2%) (în perioadele respective).
PNL a fost la conducerea Ministerului de Finanțe continuu între 4 decembrie 2019 și 25 noiembrie 2021 (722 zile). A preluat deficitul (metodologia cash) la 2,8% din PIB la sfârșitul lunii octombrie 2019, l-a crescut la 4,6% din PIB în decembrie același an și la un record de 9,8% din PIB în decembrie 2020. La sfârșitul anului 2021, deficitul bugetar (cash) era de 6,7% din PIB“.
PSD a redus deficitul bugetar
PSD a preluat conducerea Ministerului de Finanțe la finalul anului 2021, când deficitul cash era de 6,7% din PIB, și a menținut poziția până la mijlocul anului 2023, când portofoliul a fost preluat de Marcel Boloș de la PNL. La sfârșitul anului 2022, deficitul bugetar cash a coborât la 5,7% din PIB. În anul 2023, portofoliul a rămas la PSD, iar deficitul a rămas stabil la 5,7%. În anul 2024, sub conducerea PNL, deficitul a crescut la 8,7% din PIB.
La sfârșitul lunii decembrie 2024, conducerea Ministerului Finanțelor a fost preluată de UDMR pentru 6 luni, apoi de PNL, încă de la jumătatea anului 2025, până în prezent. Estimarea deficitului bugetar pentru finalul anului este de 8,4% din PIB, cu o scădere de 0,3 puncte procentuale față de anul precedent, însă valori nominale mai mari, cu 7 miliarde de lei.
Creșterea credibilă a datoriei publice în primii 2 ani de guvernare a PNL
În acest interval, datoria publică a crescut de la 35,2% din PIB în 2019 la 48,6% din PIB în 2021 (plus 13,4 puncte procentuale). În mandatul PSD, în 2022, s-a stabilizat la 48,1% din PIB, iar în 2023 a crescut la 49,3% din PIB, fiind împărțit între PSD și PNL. În 2024, ponderea datoriei publice în GDP a urcat la 54,8%. Conform estimărilor din 2025 ale Comisiei Europene, procentul va ajunge la 59,1% din PIB, concluzionează Socol.
PROPUNERILE AUTORULUI
Conducătorii țării, adversarii naționali? Cum au devenit președintele și premierul principalii detractori ai țării. Cine mai are încredere în a investi într-o națiune „coruptă” și în „incapacitate de a plăti”?
