Accesul copiilor sub 16 ani la platformele online ar putea fi condiționat de acordul părinților, potrivit unui proiect legislativ depus de un grup de senatori PNL. Această inițiativă, poreclită „legea maturității digitale”, are potențialul de a transforma radical modul în care minorii interacționează cu mediul virtual, impunând o limită clară de vârstă și sporind controlul părinților.

Inițiativa se bazează pe nevoia de a proteja copiii de riscurile ascunse ale internetului, de la hărțuirea online și umilirea virtuală, până la expunerea la conținut inadecvat sau manipulare. Un număr tot mai mare de minori sunt activi pe rețele sociale și platforme de jocuri fără ca părinții să fie conștienți. Proiectul legislativ nu vizează o interdicție severă, ci o formă de protecție și prevenție potrivită secolului XXI.

Senatorul Nicoleta Pauliuc, președintă a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a explicat că proiectul urmărește stabilirea unei limite de 16 ani pentru accesul autonom la platforme online. Minorii sub această vârstă pot crea conturi sau folosi aplicații doar cu consimțământul părinților. Această măsură vizează toți furnizorii de servicii online, indiferent de dimensiune sau tip de conținut oferit.

Pauliuc a subliniat dificultățile cu care se confruntă mulți copii: „Este vorba despre un copil care, singur în cameră, accesează o aplicație și se regăsește într-un mediu periculos. E vorba despre o fată care suferă în tăcere după o agresiune online. Sau despre un băiat umilit pe o platformă, fără să aibă curajul să vorbească.”

Această situație nu este izolată, ci o realitate cotidiană. Milioane de copii folosesc zilnic platforme care nu numai că nu asigură un mediu sigur, dar adesea devin surse de traumă, anxietate și intimidare. Legea are scopul de a redefini relația copiilor cu mediul digital, dând părinților instrumente legale de intervenție.

Un pas către un internet mai sigur: aplicația UE de verificare a vârstei

Un element crucial în implementarea legii este tehnologia de verificare a vârstei, disponibilă din luna iulie prin inițiativa Uniunii Europene. Această aplicație are menirea de a identifica vârsta reală a utilizatorilor, fără a colecta date personale sensibile, respectând astfel regulamentul GDPR.

România este aşteptată să adopte un rol activ în această digitalizare responsabilă, Ministerul Digitalizării şi cel al Afacerilor Externe fiind contactați pentru susținerea implementării noii norme europene.

„Avema nevoie de un echilibru între drepturi și libertăți. Fiecare zi de întârziere a acestei legi poate costa vieți”, a afirmat Nicoleta Pauliuc. Declarația, deși poate părea alarmistă, reflectă o realitate demonstrată: expunerea necontrolată la internet este asociată cu o creștere a problemelor de sănătate mintală în rândul copiilor, cum ar fi depresia, anxietatea și ideile suicidale.

Părinții vor avea posibilitatea legală de a suspenda conturile copiilor sau de a impune limite, iar platformele online vor fi obligate să dezvolte și să implementeze metode de control parental. Această modificare legislativă reprezintă un pas important către armonizarea legislației naționale cu standardele europene de protecție a minorilor online.

Este România pregătită pentru maturitatea digitală?

Deși legea urmărește scopuri nobile, implementarea vine cu provocări practice. Cum vor identifica platformele cu precizie vârsta utilizatorilor? Ce se întâmplă dacă părinții nu înțeleg implicațiile acordului? Cum va fi reglementat accesul la platformele neafiliate UE sau care nu respectă noile norme?

Pe de altă parte, inițiativa plasează România printre țările care abordează cu seriozitate tema maturității digitale. Este un pas important către un internet mai sigur, dar pentru eficiență, este esențială educarea digitală în școli, informarea publică și implicarea tuturor factorilor relevanți – de la părinți și profesori, la dezvoltatori de aplicații și politicieni.

Copiii cresc într-o lume digitală inevitabilă, dar care poate fi înțeleasă și reglementată. „Maturitatea digitală” nu presupune restricții, ci responsabilitate. România poate deveni un exemplu de bune practici în protejarea minorilor în era internetului.