Premierul demis, Ilie Bolojan, nu a participat la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) convocată pe 29 mai 2026 de președintele Nicușor Dan, în contextul incidentului cu drona care a avariat un bloc din Galați. În aceeași zi, oficialul se afla în Republica Moldova într-o vizită oficială, pe care a ales să nu o întrerupă pentru a participa la ședința CSAT, susțin surse. Potrivit informațiilor divulgate, Bolojan a cerut un avion Spartan pentru a ajunge la această ședință, dar a preferat să continue vizita în Moldova, refuzând astfel convocarea la București.

Reacțiile și implicațiile acestei absențe

Anunțul privind absența premierului a generat întrebări legate de motivațiile și eventualele motive ascunse ale deciziei sale. În discursurile publice, Bolojan a menționat că vizita în Moldova s-a desfășurat pentru a discuta cu oficialii moldoveni despre situația de securitate și despre situația incidentului din Galați. El a afirmat că incidentul a fost grav, rezultând rănirea locatarilor unui apartament și că a condamnat situația.

Contextul relației dintre Ilie Bolojan și Maia Sandu

Legăturile dintre Bolojan și președinta Maia Sandu sunt de mai mulți ani, fiind consolidate prin proiecte comune și întâlniri frecvente. În februarie 2020, Consiliul Local al municipiului Oradea, conduși de Bolojan și de primarul Florin Birta, a votat înfrățirea cu sectorul Băicoi din Chișinău. În 2022, Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea au aprobat alocarea a 100.000 de euro pentru Parcul Public Băicoi, o investiție totală de aproximativ 400.000 de euro, realizată în colaborare cu Guvernul Moldovei prin proiectul „Satul European”.

În august 2022, Bolojan a vizitat șantierul parcului Băicoi și a declarat că „sunt momente când și noi îi putem sprijini pe frații noștri din Moldova”, menționând experiența obținută din fonduri europene. În ianuarie 2023, Maia Sandu a vizitat Oradea pentru o excursie privată, fiind întâmpinată de Bolojan și de primarul Florin Birta. În martie 2023, de Ziua Unirii Basarabiei cu România, cei doi au participat la inaugurarea Parcului Băicoi în prezența media.

Relația politică și perspectivele unioniste

Maia Sandu a declarat recent că ar vota „da” într-un eventual referendum privind unirea, considerând că unirea ar fi o strategie de supraviețuire democratică și ar accelera integrarea în UE. Ilie Bolojan a afirmat public că ar susține unirea României cu Republica Moldova dacă ar depinde de votul său, subliniind importanța negocierilor privind aderarea la UE pentru Chișinău.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul este pregătit pentru unire dacă va exista o majoritate, poziție susținută de Parlamentul României începând din 2018 și de prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu, precum și de Ilie Bolojan, atunci premier interimar. În mai 2025, Bolojan a făcut prima sa vizită în calitate de șef al statului la Chișinău, pentru discuții cu Maia Sandu și oficialii moldoveni.

După instalarea ca premier al României, în august 2025, Bolojan a efectuat vizite la Chișinău, unde Maia Sandu a afirmat că „România și Moldova se sprijină reciproc și construiesc împreună un viitor european”. Relațiile apropiate și declarațiile favorabile situației unioniste au alimentat speculații privind intențiile președintei Maia Sandu de a-și extinde influența în politica românească.

Istoricul colaborărilor și conexiunilor

Relația dintre Ilie Bolojan și Maia Sandu a fost consolidată în ultimii ani, inițial prin proiecte precum înfrățirea dintre Oradea și Băicoi în 2020. În 2022, demersurile comune au continuat prin alocarea de fonduri pentru investiții în Republica Moldova și vizite reciproce. În august 2022, Bolojan a vizitat șantierul parcului din Băicoi, subliniind sprijinul pentru Moldova. În ianuarie 2023 și martie 2023, întâlniri și evenimente în cadrul vizitelor oficiale au consolidat relațiile dintre cele două personalități.

Viitorul și implicațiile politice

Se speculează că apropierea dintre Maia Sandu și Ilie Bolojan poate avea implicații în planul politic național, având în vedere discuțiile despre unirea României cu Republica Moldova și șansele acesteia de a fi explorate în contextul actual. Răspunsul oficial din partea instituțiilor române și moldovenești rămâne unul prudent, iar situația continuă să fie monitorizată.