Costurile la apă și canalizare variază semnificativ între județe în România, diferențele depășind uneori 100%. Ultimele date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) la 1 mai 2026 evidențiază unde costurile sunt cele mai mari și cele mai mici pentru consumatori.

Județele cu cele mai mari tarife la apă și canalizare

Cel mai ridicat tarif total se înregistrează în Vaslui, unde locuitorii plătesc 21,49 lei pe metru cub, fără TVA. Din această sumă, 12,32 lei reprezintă costul pentru apă potabilă, iar 9,17 lei pentru serviciile de canalizare și epurare.

În apropiere se află județele Iași și Neamț, unde tarifele totale trec de 20 de lei pe metrul cub. Orașele Mediaș, Târgoviște și Turda completează lista regionalelor cu costuri ridicate.

Operatorii regionali explică creșterea tarifelor prin cheltuieli mai mari legate de captare, tratare și transportul apei. În plus, investițiile în extinderea și modernizarea infrastructurii contribuie la costurile crescute.

Zonele cu cele mai mici tarife pentru apă și canalizare

Prahova are cel mai mic tarif total, de 10,02 lei pe metru cub, fără TVA. Bucureștiul și Ilfovul urmează în lista zonelor cu costuri reduse.

Timiș, Miercurea Ciuc, Sibiu și Bihor plătesc, de asemenea, sub 13 lei pe metru cub. Diferența între județele Vaslui și Prahova poate depăși 10 lei pe metru cub, ceea ce face ca un consumator dintr-o zonă cu tarife mari să plătească de peste două ori mai mult pentru același volum de apă.

Factori care influențează diferențele de tarife

ANRSC și operatorii regionali atribuie variațiile costurilor unor factori precum diferențele în sursa de apă și distanța până la consumator. Costurile de captare și tratare variază în funcție de resurse și amplasament.

De asemenea, investițiile în infrastructură și modernizarea rețelelor contribuie la diferențele de tarif. Costurile de întreținere și extindere influențează tarifele finale plătite de consumatori.

Diferențele de tarif pentru apă și canalizare în România rămân importante, fiind strâns legate de costurile operaționale și de investițiile în infrastructură.