România solicită Bruxelles-ului o cotă mai mare din contractele de reînarmare europeană, dar rămâne, deocamdată, în afara principalelor programe industriale. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a afirmat într-un interviu pentru Politico că țara noastră „nu dorește doar să achiziționeze rachete din exterior”, ci să beneficieze de investiții directe.

„Dacă cheltuim fonduri pentru apărrare, este esențial ca acestea să se întoarcă în țară, de exemplu, prin fabrici. Nu este vorba doar de achiziția de rachete din exterior”, a precizat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu la sediul NATO.

Declarația se face în contextul în care țările europene mari, precum Franța, Germania, Italia sau Suedia, domină industria de armament și obțin cele mai consistente contracte. România rămâne un consumator, nu un producător.

România, în căutarea unui loc la masa marilor jucători

Deși invocă „beneficii industriale”, România nu dispune în prezent de capacități de producție semnificative. Moșteanu afirmă că țara noastră aspire să fie „parte din lanțul de producție”, dar recunoaște că „toate statele doresc o cotă cât mai mare, iar până acum doar câteva beneficiază de aceasta”.

Invazia Rusiei în Ucraina a condus la o creștere explozivă a cheltuielilor militare. Statele NATO și-au stabilit o nouă țintă: alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035, ceea ce ar însemna investiții suplimentare de peste 280 de miliarde de euro anual, conform Comisiei Europene. România dedică momentan 2,3% din PIB apărării și promite să crească la 3,5% până în 2030.

Cine beneficiază de credite, nu de industrie

România va deveni al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE, cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro. Bucureștiul a solicitat 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, pentru achiziții militare și infrastructură.

„Este crucial ca în următorii ani, la cheltuirea fondurilor, beneficiile industriale să fie distribuite echitabil pe întreg continentul. Dacă anumite programe nu respectă regulile SAFE, le vom finanța din bugetul național. Dispunem de facilități de producție militară cu toate avizele necesare. Deși nu sunt moderne, reprezintă un fundament de pornire”, a menționat Moșteanu.

Moșteanu a subliniat că, în cazul în care marile companii europene nu acceptă condițiile României, fondurile vor fi direcționate către furnizori externi. În fapt, România achiziționează aproape exclusiv echipamente străine: sisteme Patriot și F-35 din SUA, obuziere K9 din Coreea de Sud, în timp ce industria locală de apărare abia supraviețuiește.

Surse foto: Mediafax Foto

Observație a autorului:

• Analiza impactului retragerii americane, de către generalul-maior (r) Dan Grecu. „Semnalul este negativ”. „Ne convocăm astăzi un Consiliu Suprem de Apărare restrâns, deși această situație era previzibilă încă din februarie”
• Departamentul de Război al SUA confirmă reducerea prezenței militare în România: „Ajustările nu vor modifica mediul de securitate european”
• Nicușor Dan critică decizia lui Grindeanu. Președintele a notificat încă din august despre situația forțelor americane
• Ștefan Danilă, fost șef al Statului Major, critică MApN: „Programul de voluntariat este ineficient!” / „Există probleme în relațiile diplomatice cu SUA la nivel înalt”